Între 26-30 septembrie 2023, APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) continuă cea de-a doua etapă a turneului ”Cartea de identitate”, un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar finanțat de Secretariatul General al Guvernului prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcției Generale Guvernare Deschisă, Relații Publice și Cooperare. Astfel, locuitorilor comunei Dumbrăveni, județul Suceava, li se oferă un acces democratic la resurse și opere culturale, artistice și identitare, de patrimoniu cultural național și din categoria operelor fundamentale. Cărți din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale APLER au fost dăruite vineri, 29 septembrie 2023, în cadrul unui eveniment public la Centrul Cultural ”acad. Eugen Simion” din Dumbrăveni, județul Suceava, amfitrion fiind primarul comunei, Ioan Pavăl.
Aceste daruri de carte sunt marcate de conferințe, recitaluri publice, ateliere de educație plastică și ateliere de scriere creativă. Invitați speciali sunt Maestrul Mircia Dumitrescu șu poetul și traducătorul Dinu Flămând.
”Turneul Cartea de identitate nu ar fi fost posibil fără sprijinul Secretariatului General al Guvernului. Donația de cărți pe care APLER a făcut-o deja în prima etapă a turneului către comunitățile din Târgu Mureș, Bistrița și Odorheiu Secuiesc și pe care o face acum la Dumbrăveni, județul Suceava, este un îndemn spre lectură. Poezie, proză, teatru, studii culturale sau albume de artă, dicționare, iată ce conțin titlurile pe care le donăm. Dar, într-o lume globalizantă și o Europă unită, ele mai conțin ceva- identitatea artistică. Creația artistică de orice tip duce și un mesaj al originilor, al identității și diversității. Și nu e întâmplător faptul că evenimentul nostru public Cartea de identitate are loc la Centrul Cultural ce poartă numele academicianului Eugen Simion, personalitatea care a inițiat și coordonat proiecte fundamentale ale Academiei Române, între care se numără „Dicționarul general al literaturii române“, facsimilarea integrală a manuscriselor lui Mihai Eminescu, colecția, de tip Pléiade, Opere fundamentale, din care au apărut peste 250 de volume.”, a declarat Ioan Cristescu, președintele APLER.
Partenerii media sunt Radio România Cultural, Cațavencii, Observator cultural și AgențiadeCarte.ro.
Turneul ”Cartea de identitate” vine să acopere achiziția de carte din categoria operelor fundamentale în bibliotecile publice din România, în condițiile în care, în ultimii ani, bugetul dedicat acestor achiziții a cunoscut drastice reduceri.
Turneul ”Cartea de Identitate realizează un acces democratic al comunităților din Harghita, Mureș, Bistrița și Suceava la resurse culturale de patrimoniu cultural național, luptând pentru formarea şi educarea unui public de opere literare canonice, identitare, europene și naționale. Astfel, programul asigură, într-un formulă interactivă, creşterea gradului de competenţă culturală şi acces la cultură a beneficiarilor proiectului.
Maestrul Mircia Dumitrescu s-a născut la 3 iulie 1941, în satul Căscioarele, județul Ilfov, fiind fiul Bălaşei (născută Dospina) şi al lui Atanase Dumitrescu. Între anii 1955-1959 urmează ciclul gimnazial la Liceul „Ion Neculce” din Bucureşti. În perioada 1959-1965 urmează cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, la clasa Maestrului Vasile Kazar. Din 1965 până în 1978 este profesor de desen la Liceul Nr. 6 din Bucureşti, luându-şi definitivatul, în 1968, gradul II, în 1971, şi gradul I în 1975. În 1967, devine membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi, în 1969, membru definitiv. În 2006, devine membru al Uniunii Gravorilor şi Litografilor Maghiari din Budapesta, Ungaria. Între anii 1975-1990 este secretar al secţiei de grafică al U.A.P. din România. Din anul 1979 până în anul 1989 – desenator artistic la editura Sport-Turism din Bucureşti. Din 1990 – lector universitar la Academia de Artă din Bucureşti, catedra de grafică. Din anul 2011 – profesor universitar titular. În anul 2005, devine doctor în arte vizuale, cu lucrarea „Invenţia oculocentrică sau ispitirea Sfântului Antonie”. În perioada 1990-2008, este şeful catedrei de grafică. În anul 2005, colaborează cu Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă la proiectul lansat de academicianul Eugen Simion pentru salvarea manuscriselor eminesciene, proiect iniţiat de Iorga, Perpessicius, G. Călinescu şi Noica. Propune pentru reeditarea acestora o formulă inovatoare de tipărire, prin care reproducerea manuscriselor lui Mihai E minescu devine, în sfârşit, posibilă, instituind un reper cultural prezervat viitorilor cercetători şi colecţionari. În luna aprilie 2013 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, secţia Arte, Arhitectură şi Audiovizual.
Dinu Flămând (n. 1947, în zona Bistrița-Năsăud, România) este poet, eseist, jurnalist, traducător și comentator al actualității politice în presa românească și în cea internațională. A obținut o licență în Filologie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, în 1970. În vremea studenției, a devenit membru fondator al revistei Echinox, care a marcat numeroase generații literare prin spiritul ei antidogmatic. După absolvire, a lucrat în redacții de ziare, reviste și edituri, la București. La sfârșitul anilor ‘80 a obținut azil politic la Paris, unde a denunțat regimul opresiv din România. A fost jurnalist bilingv la Radio France Internationale din 1989 până în 2009. După căderea regimului comunist, s-a reintegrat în literatura română. În 2011, a fost distins cu Premiul Național Mihai Eminescu, pentru întreaga sa operă poetică. Cărțile sale au fost traduse și publicate în numeroase țări.
Pentru traducerile sale din opera unor scriitori ca Fernando Pessoa, António Lobo Antunes, Carlos Drummond de Andrade, Vinicius de Moraes, Umberto Saba, Samuel Beckett, César Vallejo, Pablo Neruda, ș.a., Dinu Flămând a fost răsplătit cu numeroase premii.
Dintre cele mai recente volume publicate: Primăvară la Praga (2017; publicat în spaniolă la Editura Visor, 2022, sub titlul Primavera en Praga), Om cu vâslă pe umăr 2020 (Premiul Lucian Blaga și Premiul de poezie al Academiei Române). Volumul său Scaun la fereastră, jurnal de carantină scris la Lisabona (Editura Școala Ardeleană, 2022) a apărut și în portugheză (Cadeira a Janela, Guerra e Paz, 2023).
Cea mai recentă traducere în românește: integrala operei poetice a lui César Vallejo, A murit eternitatea mea, Pandora 2023. Circulo de Poesia i-a acordat în 2023 Premio de poesia Nuevo Siglo d’Oro în Ciudad de Mexico.
Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare.
