Vineri, 30 iunie 2023, la orele 19 trecute fix, în grădina Casei Filipescu-Cesianu de pe Calea Victoriei 151, a avut loc a doua ediție a Galei Premiilor Ficțiunea pentru anul 2022, în fața unui public numeros, empatic și rezonant cu nominalizații și premianții Galei. Juriul a fost alcătuit din Liviu G. Stan (scriitor), Adriana Irimescu (actriță), Ligia Pârvulescu (scriitoare), Cristina Bogdan (conf. univ. dr, antropolog), Ciprian Handru (drd, Litere) și Ileana Marin (prof. univ dr.). Premianții acestei ediții sunt Alina Grigore, Dana Ștefănescu, Mircea Cărtărescu, Dan Mircea Cipariu, Eugen Jebeleanu, Alexandru Lamba și Adi G. Secară. Evenimentul a fost organizat de Asociația Creatorilor de Ficțiune (ACF, președinte: Doina Ruști) & revista Ficțiunea OPTm (director: Cristina Bogdan) în parteneriat cu ARCUB, Primăria Capitalei și Muzeul Municipiului București (Muzeul Vârstelor-Casa Filipescu Cesianu). Premiile Ficțiunea au fost prezentate de Cristina Bogdan și Petre Nechita. Directorul galei a fost Andrei Novac. Gala s-a încheiat cu un maraton de lecturi. Au citit din operele lor: Allex Trușcă, Roxana Ruscior, Cristi Nedelcu, Alexandru Lamba, Andrei Ungureanu.
Parteneri media: Facultatea de Litere, revista Cultura, TVR Cultural, RRA, Radio România Cultural, Radio București FM, AgențiadeCarte, Adevărul de Weekend, acasă.ro.
Asociația Creatorilor de Ficțiune (ACF) & revista Ficțiunea OPTm, în parteneriat cu ARCUB, Primăria Capitalei și Muzeul Municipiului București anunță câștigătorii Premiilor Ficțiunea pe anul 2022, după cum urmează:
1. Pentru categoria Stil artistic rafinat și ingenios, se acordă premiul lui Adi G. Secară, pentru volumul Horodok (poeme). Eikon, 2022. Motivația, formulată de Liviu G. Stan, este următoarea: „Horodok” împrumută cu rezonanțe incantatorii numele unui oraș din regiunea ucraineană Liov, folosind o microstructură de epopee, developând monstruozități și viduri ale actualității printr-o strategie postmodernă de sintetizare a istoriei. Pistoanele livrești ale poemelor fac trimiteri ample spre Kafka și Trakl, prelucrându-i în regim ludo-tragic mazilescian. Ingeniozitatea stilistică a volumului provine din felul în care Adi G. Secară manevrează nivelurile de asianism în retorica poemelor, drapându-le într-un proteism seducător, care ni se înfățișează când sub forma unui „memorandum” al lumilor distruse, când prin remixuri psalmice.
2. Categoria Creație hibridă – cu valoare de manifest este cel mai bine reprezentată de Eugen Jebeleanu, prin montarea Pescărușul (Cehov), TNB. Motivația este formulată de Adriana Irimescu: Montarea se remarcă prin noutate și prin curaj regizoral. E un spectacol viu, incitant, argumentat. E pentru prima oară când asistăm la citirea textului cehovian în maniera tragediilor shakespeariene. I se acordă premiul pentru operă-manifest, deoarece este și o pledoarie în favoarea artei hibride dar și în favoarea adâncirii epice a replicilor.
3. Alina Grigore, cu filmul Blue Moon/Crai nou (film), scenariu și regie, primește premiul pentru Ficțiune psihologică, cu impact social. Argumentul este formulat de Ligia Pârvulescu:Pe lângă pendularea personajului feminin între a rămâne în și a evada din toxicitatea unor relații familiale traumatizante, filmul aduce în prim plan o serie de teme, explorând mecanismele ascunse, psihologice, sociale, relaționale care stau la baza alegerii atâtor români de a evada (spre un oraș, în Europa, oriunde). Statutul femeii în țara noastră, psihologia comună în multe straturi sociale cu privire la rolul femeii în familie și în societate, reacțiile femeii la mediul în care trăiește, toate își pun amprenta asupra alegerilor pe care aceasta le face. Acu subiect nou și stil proaspăt, care militează pentru libertatea individuală.
4. Cel mai bun personaj este Theodoros din romanul omonim al lui Mircea Cărtărescu. Cristina Bogdan argumentează: Decupată dintr-o scrisoare a lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri, din 1883, schița personajului se amplifică treptat până la imaginea incontestabilă și supradimensionată a unui erou de epopee, cu o personalitate complexă și contradictorie. Ambițiile lui incredibil de înalte, în privința iubirii, a măririi și, în final, a mântuirii, îl poartă prin tot soiul de locuri și de întâmplări reale și fantastice, din Valahia prin Arhipelagos, din Etiopia până la Tronul Judecății unui Dumnezeu-cititor, din înaltul cerului până în adâncul plin de taine turnate în culori al unui lăcaș de cult. Forța scriiturii lui Mircea Cărtărescu rezidă în capacitatea de a-l păstra convingător și uluitor simultan, de-a lungul a peste 600 de pagini. Theodoros se înscrie definitiv în galeria eroilor emblematici din literatura universală, putând fi înfățișat ca protagonistul unui Bildungsroman de excepție, un erou epopeic și picaresc, care străbate teritorii și identități narative – pirat, strateg, împărat – pentru a fi, în cele din urmă, un simplu suflet în fața judecății finale.
5. La categoria Cel mai bun final de operă, premiul se acordă lui Alexandru Lamba pentru romanul Șapte virtuți deșarte și o păcătoasă, Litera, BPC, 2022. Argumentează Ciprian Handru: Printr-un realism crud sau un neorealism (cf. Liviu G. Stan), scriitorul focalizează camera pe umanitate, surprinzând-o în toată vulnerabilitatea sa, în momente de existență dureroase, dramatice, chiar tragice. Printr-o analiză a conștiinței la persoana I, Lamba impresionează prin suspansul pe care reușește să îl construiască, dar și să-l gestioneze într-un mod remarcabil, de la începutul și până la finalul cărții. De la contemplarea obsesivă a morții, până la condiția omului nepotrivit la momentul nepotrivit, protagonistul, Horia, ajunge să comită o crimă, să bată un elev, într-un context bizar, să trimită involuntar la moarte un veteran de război etc. De aceea, finalul ne obligă la câteva întrebări, mai ales după ce Horia empatizează, într-un autobuz, cu o femeie a străzii, împotrivndu-se să fie dată jos din mijlocul de transport în comun. Elasticitatea personajului, prospețimea narativă și modul ingenios în care evoluează conflictul romanesc fac din acest final unul de notă maximă.
6. La categoria Ficțiune de popularitate, Dana Ștefănescu primește premiul, pentru fotografie urbană. Argumentul îi aparține Ilenei Marin: imaginar, voluptate, tehnici picturale care amintesc de baroc. Fotografiile Danei Ștefănescu fac din București un oraș de rafinată frumusețe, integrat într-o poveste fantastică și uluitoare, care pornește din vechiul oraș către periferiile de azi.
7. Premiul special al revistei Ficțiunea OPTm îi este acordat lui Dan-Mircea Cipariu, pentru volumul de versuri Meta Vers, apărut la Editura Vellant, cu 7 desene de Mihai Zgondoiu. Argumentul redacției revistei: un volum care surprinde esența vieții virtuale a istoriei de azi, prin tehnici noi, emoție și un rafinament liric cu inserții epice. Întregul volum e o imagine convingătoare a ființei lirice în încercarea de-a depăși o criză generală. Tonic, expresiv și cu mesaj puternic, Meta Vers rămâne cu siguranță unul dintre volumele notabile ale anului 2022.
Premiul special al revistei Ficțiunea OPTm este decis de redacția revistei.
Ca un elogiu adus ficțiunii, în cadrul Premiilor Ficțiunea au fost premiate și Cele mai bune 10 povestiri publicate în Ficțiunea/2022
- Rodica Bretin – A opta moarte, 131 / 43 (serie nouă) / 26 septembrie, 2022
- Cristi Nedelcu – Semnul, nr. 126 / 38 (serie nouă) / 15 august, 2022
- Ionuț Chiva – Toamnă de august, 124 / 36 (serie nouă) / 1 august, 2022
- Dana Dumitru – Vilomah, nr. 126 / 38 (serie nouă) / 15 august, 2022
- Roxana Dumitrache – Gropița, nr. 123 / 35 (serie nouă) / 25 iulie, 2022
- Allex Trușcă – Nu mai clipi, nr. 107 / 19 (serie nouă) / 14 martie, 2022
- Andrei Ungureanu – Chindie, nr. 105 / 17 (serie nouă) / 28 februarie, 2022
- Andrei Simuț – Lagărul digital, nr. 104 / 16 (serie nouă) / 21 februarie, 2022
- Roxana Ruscior – Marin Constantin, nr. 101 / 31 ianuarie, 2022
- Alexandru Lamba – Pe muchie de lamă de ras, 100 / 13 (serie nouă) / 24 ianuarie, 2022
Asociația Creatorilor de Ficțiune (ACF) & revista Ficțiunea OPTm promovează forme hibride ale artei, considerând că limbajele creatorilor se află în armonie, iar granițele tradiționale au intrat de multă vreme într-un proces de dizolvare. Tocmai de aceea, Premiile FICȚIUNEA, ajunse la a II-a ediție, își propun să recompenseze artiști valoroși din varii domenii, pentru detalii, pentru noutăți excepționale, pentru realizări care fac parte din marea schimbare pe care o parcurgem.
Propunerile vin de la filialele ACF și de la colaboratorii revistei Ficțiunea OPTm.
