Numărul din mai 2023 al revistei bilingve „Orizonturi culturale italo-române” se deschide cu o anchetă exclusivă realizată de Afrodita Carmen Cionchin şi dedicată scriitorilor „migranți” români din Italia. Au fost intervievaţi câţiva dintre cei mai activi autori ai momentului, care reprezintă o realitate complexă și variată: sunt cei care scriu doar în italiană și cei care scriu și publică în ambele limbi, iar unii traduc şi cărți românești în italiană sau cărţi italiene în română. Cei mai mulţi locuiesc în Italia de mai bine de douăzeci de ani, dar sunt și cei care s-au întors în România după douăzeci de ani sau se mişcă între cele două țări. În bună parte scriu preponderent poezie, în vreme ce alţii preferă proza. În ceea ce privește distribuția pe sexe, majoritatea sunt femei. Invitații sunt: Ingrid Beatrice Coman-Prodan, Alexandra Firiță, Lăcrămioara Maricica Niță, Lucia Ileana Pop, Lidia Popa, Irina Țurcanu, Viorel Boldiș.
Invitata lunii mai este doamna Giuliana Carbi Jesurun, istoric de artă și curator de artă contemporană, care conduce Galeria Tommaseo din Trieste, fondată în anul 1974. Această instituţie acordă anual premiul Young European Artist Trieste Contemporanea, creat în 1999. Premiul a fost câştigat în 2021 de artista Luciana Tămaş, realizatoarea acestui interviu.
În secţiunea „Centenar Italo Calvino”, Smaranda Bratu Elian propune, în avanpremieră, un text devenit canonic, care va face parte din volumul de eseuri pe care îl pregătește editura Humanitas pentru celebrarea marelui scriitor. Este vorba despre Italiani, vi esorto ai classici (Italieni, vă îndemn spre clasici), apărut iniţial în 1981 şi care a devenit apoi titlul culegerii de eseuri publicată de editura Mondadori în 2017.
În continuare, Irina Niculescu prezintă itinerarul literar pe care orașul Sanremo l-a dedicat scriitorului cu ocazia centenarului nașterii sale.
La rubrica „Traduceri literare”, din povestirile lui Dino Buzzati este publicată Secretul impresarului, din volumul Bestiario, 1991, tradusă în limba română de Anca-Domnica Ilea.
În „Orizonturi de artă”, Otilia Doroteea Borcia prezintă cele mai frumoase Madonne din pictura umanistică şi renascentistă italiană.
În continuare, un portret de artist, Tony Cragg, denumit sculptor al energiei, portret semnat de Petre Virgiliu Mogoşanu.
În „Orizonturi Donna”, Mihaela Bacali o evocă pe Mărgărita Miller-Verghy (1865-1953) care este, în literatura română, o scriitoare cu un statut aparte, prin întâlnirile formatoare pe care le-a avut de-a lungul vieții, care i-au modelat destinul şi au avut un aport deosebit în formarea ei ca personalitate și ca existență creatoare, precum cele cu romancierul franco-elveţian Edouard Rod şi cu Théodore Flournoy, profesor de psihologie la Universitatea din Geneva.
Monica Negru prezintă apoi societatea Țesătoarea, înfiinţată la 27 ianuarie 1905, cu sediul în Bucureşti, sub protecţia Reginei Elisabeta, cu deviza: Viitorul ţării îl ţese femeia.
La „Focus”, invitaţia la colaborare pentru nr. 14/2022-2023 al revistei „Translationes”, publicată de Centrul de cercetare ISTTRAROM–TRANSLATIONES de la Universitatea de Vest din Timişoara.
Toate articolele numărului 5/mai 2023al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni” se pot accesa de la: www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.
