Numărul din aprilie 2023 al revistei bilingve „Orizonturi culturale italo-române” stă sub semnul muzicii şi se deschide cu un omagiu în memoria sopranei de faimă mondială Virginia Zeani, care s-a stins din viaţă la 97 de ani, în 20 martie 2023, la West Palm Beach, Florida, SUA. Născută pe 21 octombrie 1925 la Solovăstru, un sat de lângă Reghin, Virginia Zeani s-a stabilit în 1947 în Italia şi apoi, în 1980, în Statele Unite. Fanii au numit-o L’Assoluta, într-o vreme în care Maria Callas era La Divina, iar Renata Tebaldi L’Angelo. În Italia a apărut în 2015 volumul Virginia Zeani, talento e bellezza. Dialogo con Sever Voinescu (Zecchini editore, traducere de Afrodita Carmen Cionchin), care a restituit publicului din Peninsulă imaginea acestei mari stele româno-italiene pe firmamentul liricii.
Invitații lunii aprilie sunt muzicianul Jonas Hellborg, recunoscut la nivel internaţional, şi partenera sa de viaţă, Ana Pătan, muziciană la rându-i, într-un amplu interviu realizat de artista Luciana Tămaş, care a ilustrat acest număr.
La capitolul „Confesiuni” avem, în traducere, mărturia premiului Nobel Dario Fo pe tema relaţiei sale cu religia şi credinţa, dar şi în ceea ce priveşte chestiunea Evangheliilor apocrife sau problema rolului femeii în organizaţia religioasă.
Secţiunea „Aniversări literare” este dedicată lui Claudio Magris, cunoscut eseist, istoric literar, prozator și dramaturg, care a împlinit în 10 aprilie 84 de ani, printr-o traducere inedită din cartea care a câştigat în 1997 prestigiosul premiu Strega, Microcosmosuri (Microcosmi), netradusă în română.
Apoi, la aniversarea a 90 de ani de la naşterea lui Nichita Stănescu, sunt prezentate apropierile între poetul „necuvintelor” şi Paul Celan, aşa cum le-a văzut criticul Mircea Ţuglea în Lirica lui Paul Celan şi gândirea contemporană (2013).
În secţiunea „Centenar Italo Calvino”, Smaranda Bratu Elian propune traducerea unui nou text al scriitorului, sub titlul Umorul lui Calvino.
În continuare, Eleonora Cărcăleanu îl evocă pe marele Leopardi, care a exprimat, ca puțini alții, accentele durerii devenită lege inexorabilă, căreia nu i se poate sustrage niciun muritor.
George Popescu o introduce apoi pe scriitoarea italiană Valentina Di Cesare, prezentă în română cu prima sa carte, Marta, croitoreasa (Ed. Aius, 2018), urmată de cel de al doilea roman al autoarei, sub titlul În anul în care Bartolo a decis să moară (Ed. Aius, 2020), ambele traduse de Carmen Făgețeanu.
Secţiunea „Italienistica Orizonturi” marchează douăzeci de ani de la moartea lui Giuseppe Pontiggia, unul dintre cei mai importanți scriitori şi critici italieni din secolul XX, prin studiile semnate de Amedeo Anelli şi Gino Ruozzi şi traduse de studenţii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca,sub coordonarea italienistelor Delia Morar, Anamaria Milonean şi Irina-Cristina Mărginean.
În „Orizonturi de poezie”, un grupaj de versuri ale poetului italian Salvatore Quasimodo, de la a cărui dispariţie se împlinesc anul acesta 55 de ani, în traducerea lui Ion Gănguţ.
În „Orizonturi Donna”, Mihaela Bacali o evocă pe Mărgărita Miller-Verghy (1865-1953) care este, în literatura română, o scriitoare cu un statut aparte, prin întâlnirile formatoare pe care le-a avut de-a lungul vieții, care i-au modelat destinul şi au avut un aport deosebit în formarea ei ca personalitate și ca existență creatoare, precum cele cu Victor Hugo şi Edmond de Goncourt.
Monica Negru prezintă apoi lucrările Simpozionului național Femeile celebre ale României, desfăşurat la Vaslui în 10-11 martie 2023, singura sesiune științifică anuală despre istoria femeilor din România.
La „Focus”, invitaţia la colaborare pentru nr. 14/2022-2023 al revistei „Translationes”, publicată de Centrul de cercetare ISTTRAROM–TRANSLATIONES de la Universitatea de Vest din Timişoara.
Toate articolele numărului 4/aprilie 2023al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni” se pot accesa de la: www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.
