„…Omul prin ale cărui vene nu curge iubire se usucă pe picioare…” Bestsellerul ”Regina frumuseții din Ierusalim”, romanul de debut al lui Sarit Yishai-Levi, a inspirat un serial de succes de pe Netflix; Sarit Yishai-Levi este una dintre jurnalistele celebre ale Israelului, prima care l-a intervievat pe Yasser Arafat, fostul lider al Organizației pentru Eliberarea Palestinei.
Celebră pentru că a fost primul jurnalist evreu care a stat față în față cu Yasser Arafat și l-a intervievat pe fostul lider al Organizației pentru Eliberarea Palestinei, Sarit Yishai-Levi și-a câștigat statutul de autoare de bestselleruri odată cu apariția romanului de debut ”Regina frumuseții din Ierusalim” publicat de Editura Trei și devenit serial de succes pe Netflix.
Roman finalist la National Jewish Book Awards 2016 și distins cu Gold, Platinium and Diamond Prizes din partea Asociației Editorilor din Israel, ”Regina frumuseții din Ierusalim” este saga familiei sefarde Armoza din Ierusalim, întinsă pe patru generații. Povestea acestora este reconstituită de Gabriela, fiica Lunei, „regina frumuseții din Ierusalim”. De la mamă la fiică, un blestem pare să se transmită din generație în generație între femeile familiei Armoza – acela de a nu se putea bucura de dragostea bărbaților pe care îi iubesc. Înstrăinarea, retragerea în sine, sentimentul de inadecvare în mijlocul propriei familii sunt sentimente transmise de la străbunica Mercada, la bunica Rosa, la fiica ei, Luna și până la reprezentatanta celei de a patra generații, Gabriela. Chiar fără să realizeze, acesteia îi revine rolul de a reuni poveștile celor patru generații, de a pune cap la cap semnificațiile acestora și de a găsi ieșirea din cercul infernal al nefericirii.
„Tot ceea ce-ți spun eu acum am auzit din gura bunicului Gabriel, care a povestit istoria familiei așa cum a auzit-o de la tatăl lui, Rafael, odihnească-se-n pace. După ce Rafael a murit, Gabriel a promis să continue să spună povestea familiei, din ziua în care au sosit din Toledo, după ce regele Ferdinand și regina Isabella, arde-le-ar sufletele în focul Gheenei, i-au alungat pe evreii din Spania în țara lui Israel. Și pentru că eu și Gabriel, să ne fie iertate păcatele noastre, nu am avut fii, ci doar fiice, spunea povestea din nou și din nou pentru Luna, pentru Rahelica și Becky și le punea să jure că le vor povesti la rândul lor copiilor lor. Dar eu nu am încredere că mama ta îți va împărtăși povestea, fiindcă e tot timpul cu capul în nori, vai de mi sola, dar să nu spunem mai mult. Așadar, mi alma, vino, bonica, stai aici pe genunchii bătrânei tale bunici și ascultă povestea bunicului Gabriel”, spune bunica Roza, iar prin istorisirea ei, apoi a altor membri ai familiei, generațiile trecute supraviețuiesc, iar traumele nevindecate își găsesc tămăduirea chiar și după dispariția fizică a protagoniștilor. Autoarea romanului spune povestea familiei Armoza până în anii 70, trecând prin perioada celui De-al Doilea Război Mondial și înființarea statului Israel.
„…Omul prin ale cărui vene nu curge iubire se usucă pe picioare…”
Iubirea – după care tânjesc, o trăiesc în mod ilicit sau plenar personajele romanului – constituie una dintre temele principale ale cărții lui Sarit Yishai-Levi. Pentru o vină neștiută, străbunicul Rafael și fiul său, Gabriel au un nenoroc teribil: să se îndrăgostească de femei care par întruchiparea unui duh rău, a unui „dibbuk”. Tineri responsabili, cu respect față de înaintași, tradiții, dornici să se dedice prosperității familiei, Rafael și fiul său, Gabriel par să repete același destin: să se îndrăgostească de femeile nepotrivite. Obligați de familie să își respecte datoria, cei doi întemeiază familii care nu au ca temelie dragostea, ci frustrarea de a fi renunțat la o mare dragoste, iar blestemul acesta se rostogolește din generație în generație. „Bărbații din familia Armoza, Gabriela, nu rostesc cuvântul iubire, nici măcar atunci când nimeni nu e acolo să-i audă”, îi spune bunica Roza nepoatei sale Gabriela.
Iar dacă străbunica Mecada își construiește un rost pe cont propriu, iar Rosa este un monument de reziliență, Luna pare întruchiparea unui destin tragic care o determină pe fiica ei, Gabriela, să sacrifice iubirea chiar cu prețul de a trăi o existență plină de nefericire. Dar gestul iertării pare să aibă o forță nebănuită: aceea de a șterge legătura cu trecutul și de a pune bazele unui nou început. Bătrânul Ierusalim, devastat de lupte de eliberare este fundalul pe care se desfășoară povestea Reginei frumuseții din Ierusalim, carte care marchează debutul ca autor de ficțiune al lui Sarit Yishai-Levi, la vârsta de 65 de ani.
„Abia când am ajuns la 65 de ani mi s-a împlinit cel mai mare vis, acela de a scrie un roman. La 65 de ani am demonstrat că nu există limită de vârstă pentru a-ți împlini un vis. Poți să schimbi lucruri, să te schimbi pe tine, poți să muți munții dacă vrei! Vârsta e doar un număr în cartea ta de identitate. Sper să fiu o inspirație și pentru alții. Vă rog, nu încetați să visați!”, a spus scriitoarea israeliană într-un interviu pentru St. Martin’s Publishing Group.
