Raluca Boantă a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Poet al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii ”La marginea bună a corpului”, apărut la editura OMG. ”Marketată cu termeni ce țin mai degrabă de ideologia literară, cartea de debut a Ralucăi Boantă – La marginea bună a corpului – îi va dezamăgi pe toți cei care vor căuta o poetică viscerală, minimalistă ori a identității de gen. Iată o carte de poezie bine construită, fără cuvintele cheie ale feminismului și ale generației post-milenariste. Corpul devine pentru Raluca Boantă un pretext ori mai degrabă un declanșator pentru deformarea și reformarea unor imagini din memoria mereu versatilă ori rescrisă de o străină gură. ”Cu minime intervenții ale memoriei”, ”din imaginație și memorie”, ”pentru o memorie sabotată de gesturi salvatoare” se accesează o lume de sinestezii și de sensuri interioare pentru ”corpuri de veghe”, ”piedici din corp”, ”corpul în fază nouă”, ”corpul agitat în lume”, ”partea subțire a corpului”, până ”la marginea bună a corpului”. Morala: corpul din carne, din întuneric, din lumină ori din cuvinte e un carusel de amintiri, fotograme în gros-plan ori vagi memorii subiective și, mai cu seamă, posibile.”, a spus Dan Mircea Cipariu în cadrul Galei.
Raluca Boantă (n. 1996, Bistrița) a urmat cursurile Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde locuiește în prezent. A debutat cu volumul „La marginea bună a corpului” (OMG Publishing, 2022) pentru care a primit Premiul Sofia Nădejde pentru literatură scrisă de femei la categoria debut. Selecții din poemele ei au fost traduse în maghiară și ucraineană.
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Raluca Boantă.
Tudor Voicu: – Putem spune că ”La marginea bună a corpului” (OMG, 2022) are un bun început de an, ceea ce (re)confirmă calitatea debutului tău. Care e povestea volumului, așa cum s-a petrecut înainte să apară, și după aceea?
Raluca Boantă: -Volumul are, într-adevăr, un început de an bun, iar pe mine continuă să mă emoționeze și surprindă fiecare nouă ipostază prin care trec datorită lui. S-a conturat acum câțiva ani, când începusem să reperez temele și obsesiile în materie de limbaj, dar a primit forma finală relativ târziu. Ca oricare, cred, am avut mari dubii legate de relevanța lui printre volumele excelente apărute în ultimii ani. Tocmai de aceea, atunci când Alex Ciorogar m-a invitat să public acum câțiva ani la OMG Publishing am spus, fără rețineri, nu. Îi mulțumesc că a înțeles când m-am răzgândit.
Ajunsesem, în scris, la o formulă răsfolosită de a transcrie ce mă preocupa și mi-am închipuit că a venit timpul să închei asta, am forțat puțin, fără mari pretenții legate de receptarea lui, fără mize. Mă bucur că am făcut asta, chiar dacă acum sunt între formule și chiar dacă prin el experimentez expuneri noi, înfricoșătoare pe alocuri. Mă bucur când oamenii găsesc în el părți care le prind bine, care îi liniștesc, iar eu aflu.
Tudor Voicu: -Mihnea Bâlici a fost bucuros să transmită mesajul tău la Gala Tinerilor Scriitori, unde ai primit Premiul Tânărul Poet al anului 2022. Crezi că mai e de actualitate termenul de ”generație literară”? Cum te raportezi la scriitorii din generația ta?
Raluca Boantă: -Acum zece ani idealizam tare mult sintagma asta. Eram în liceu, descoperisem douămiiștii și beatnicii și îmi doream o gașcă alături de care să descopăr literatura. Între timp lucrurile s-au mai schimbat, cum e firesc, și am cam rătăcit înțelesul ăsta. Cred totuși că există o formă de gașcă: mai receptivă, mai atentă și mai puțin intrabelicoasă decât mi-o imaginasem și în care ne integrăm prin susținere și empatie. O serie de demersuri susținute reciproc (cum ar zice Florentin Popa), pentru că împărțim niște vremuri și vrem să (ne) înțelegem.
De altfel, încerc să citesc cu seriozitate și atenție debuturile și revenirile, subliniez și transcriu bucăți din texte fără să mă gândesc pretențios la faptul că împart generația cu o parte din ei/ele pe baza unor criterii. Nu cred că astăzi termenul de generație literară mai îndeplinește aceleași funcții, dar mă bucur că trăiesc deodată cu Sașa Zare, Cătălina Stanislav, Simona Popescu, Elena Vlădăreanu, Andrei Doșa, Răzvan Andrei și alții și altele.
Tudor Voicu: -Cum arată laboratorul tău literar, e unul portabil? Ori depinde de un anumit spațiu-timp pentru a deveni propice creației?
Raluca Boantă: -Uneori notez în dicteu automat în carnețele și apoi analizez preocupările și mă joc cu sintagme stupide. Decupez destul de mult din ce îmi trece prin cap și notez pe unde apuc, iar după lucrez cu asta până mi se pare că arată cum îmi imaginez eu. Limbajul e un instrument superb în spațiu-timp care mă interesează mult. Mă mai interesează să păstrez ritmul sacadat, abrupt și vag al întâmplărilor și stărilor, mai ales pentru varianta inițială a textelor. Apoi revin pe text și-l ajustez, iar pentru asta e nevoie să adaptez exteriorul, să mă separ un pic romantizat de orice altceva în afară de scris. Ar fi absurd să nu menționez faptul că am timp și spațiu să mă ocup de asta și că e totuși un privilegiu.
Tudor Voicu: -Care e relația ta cu propria poezie și ce sfaturi de viitor i-ai da acum?
Raluca Boantă: -Pentru mine scrisul a fost mereu o formă de redactare a întâmplărilor banale sau imense. Mai păcăleam realitatea prin modul în care alegeam să expun sau să nu expun, să pun în lumină sau nu. Poezia e un filtru bun, indiferent dacă te simți inadecvat și greoi sau perfect adaptat unui cadru. Cu o memorie relativ slabă, am încercat o culegere mai degrabă senzorială a realității. Cred că de-asta mi-a fost mereu groază să scriu despre mini războaiele pe care le ducem în viața de zi cu zi cu injustețile, durerea reală, traumele. Egoist, am transpus transformând și ăsta a fost mecanismul meu de a gestiona îngrozeala. Ce mi-ar plăcea tare mult ar fi să reușesc să ies acum din ritmul sacadat și să scriu mai amplu, mai descriptiv.”
___________________
Duminică, 15 ianuarie 2023, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București (Calea Victoriei nr. 88), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja&Blue Spirit, au fost decernate Premiile Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2022. Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2022 au fost nominalizate cărți semnate de Mihnea Bâlici, Raluca Boantă, Gabriel Cărtărescu și Olga Ștefan. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2022 au fost nominalizate cărți semnate de Irina Anghel, Alexandru Bordian și Sașa Zare. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2022 au fost nominalizate cărți și articole semnate de Ruxandra Câmpeanu, Victor Cobuz și Călina Părău. Premiului Cartea de Poezie a anului 2022 i-a fost acordat volumului ”Tot mai multă splendoare” de Alina Purcaru, apărut la editura Cartier. Ceilalți laureați sunt Raluca Boantă, Sașa Zare, Ruxandra Câmpeanu și Mihnea Bâlici.
Juriul Galei a fost format din trei critici literari: Bianca Burța-Cernat, Andreea Răsuceanu și Cosmin Ciotloș. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.
Laureații de până acum ai Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021) și Simona Popescu (2022).
Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București (director general: Ioan Cristescu), Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București (director general: Mireille Rădoi) și asociația EURO CULTURART (președinte: Dan Mircea Cipariu). Programul cultural Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2022 este realizat cu sprijinul financiar Ministerului Culturii. Partener: Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro.
