Mihnea Bâlici a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Tânărul Scriitor al anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii ”Cazzo”, apărut la editura OMG. ”A fost destul de complicat drumul până aici, ceea ce spune ceva și despre complicațiile pe care noi înșine le-am avut în alegerea nominalizaților și a laureaților. Mi-a plăcut mult ceea ce a adăugat acestei Gale necesar Sașa Zare. Unul din locurile în care deliberarea noastră a fost fluidă, fără mari asperități sau semne de întrebare a ținut tocmai de această categorie – autorul unuia dintre cele mai bune, cele mai remarcabile volume de debut ale anului acesta, care se numește Cazzo. Mai mult de atât, avem de-a face cu o voce care și în critica literară, și în peisajul pur și simplu al câmpului literar tânăr de azi, a reușit să se configureze nu numai prin acuitate și probitate, dar și printr-o anumită colțoșenie. Îmi place să văd tineri critici care chiar se comportă ca niște tineri critici și care nu au în fața un pic mai vârstnicilor lor colegi acea smerenie, acea evlavie care se practică adeseori în literatura românească. Atunci când i-am citit primele cronici lui Mihnea Bâlici, căci despre el este vorba, m-am bucurat și am aplaudat în sinea mea faptul că, iată, există oameni în care să-mi pun speranța și pe care pot să-i citesc și cu distanță uneori, dar cu entuziasm de cele mai multe ori. Felicitări, Mihnea Bâlici, pentru acest premiu pe deplin meritat!”, a spus criticul literar Cosmin Ciotloș în cadrul Galei.
Mihnea Bâlici (n. 1998) este din comuna Piatra Șoimului, Neamț. În prezent, este student la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. Este redactor al revistei Echinox, organizator al clubului de lectură „Nepotu’ lui Thoreau”, co-organizator al atelierului de poezie din cadrul festivalului Super și co-fondator al platformei culturale Mafia Sonetelor. Scrie cronică literară și poezie. A debutat cu volumul Cazzo (OMG Publishing, 2022).
În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Mihnea Bâlici.
Tudor Voicu: – Cum ai trăit experiența scrierii/ rescrierii poemelor din ”Cazzo” (OMG, 2022)? Cât de intuitiv și cât de epuizant e drumul către forma tipărită a unui volum de poezie?
Mihnea Bâlici: -A fost ciudat. Volumul ăsta a stat în așteptare foarte mult timp, probabil că de când eram în liceu și abia începusem să scriu poezie. Da, a durat mult să întorc pe toate părțile poemele, să le aleg sau să le rescriu, să mut bucăți dintr-unele în altele și toate chestiile astea migăloase. Dar cel mai greu a fost să găsesc pornirea de a-l scrie.
Ideea e că ceea ce mi-am dorit încă de atunci a fost un volum compact: unul care să nu se simtă ca o colecție oarecare de poezii, ci ca un proiect gândit în ansamblu. Într-adevăr, stilistic vorbind, orice volum este un proiect gândit în ansamblu, în sensul în care textele dintr-o carte, având aceeași origine (un autor etc.), devin inevitabil mărcile unui program sau a unei voci individuale. Dar, de cele mai multe ori, lumea pleacă de la materialul deja scris și ajunge la program; eu am vrut să o iau de la celălalt capăt*. Ce am așteptat în tot acest timp a fost ideea care să mă dirijeze. De aceea am și renunțat la mare parte din ce am scris de-a lungul timpului: nu voiam să păstrez chestii irelevante doar de dragul faptului că le-am scris la un moment dat.
Prin urmare, a fost greu și simplu în același timp. Greu, fiindcă am așteptat (oarecum frustrat) să apară ceva care merită scris. Simplu, pentru că, odată ce am găsit drumul (tema, vocea, ideea etc.), tot ce am făcut a fost să merg unde duce.
* Mă rog, așa îmi place mie să cred, dar realitatea e mai complicată și mai puțin eroică. De fapt, tot materialul scris înainte de volum m-a ajutat să-mi formez direcția, care a fost deja exersată când am găsit programul. Observ că eșecurile și blocajele – chiar dacă mă rușinez de ele – sunt cele mai importante lucruri care mi s-au întâmplat.
Tudor Voicu: -”Cazzo” e unul dintre debuturile așteptate și primite cu entuziasm, ceea ce arată că încă există emulație în lumea literar-poetică. Cum arată drumul volumului tău față de cum l-ai imaginat?
Mihnea Bâlici: -E cam devreme pentru mine să răspund la asta: abia dacă a trecut un an de când am dat „send” manuscrisului pe mailul editurii. Evident, sunt bucuros pentru succesul pe care l-a avut până acum. Mi se pare minunat că volumul a ajuns la atâția oameni și că, la rândul lor, toți acești oameni – ca să fiu New Age – au vibrat cu ce am scris. În cea mai mare parte, drumul volumului de până acum e exact cum mi l-am imaginat.
Dar nu asta contează. De-acum e treaba lui. Sau, cum să zic, e băiat mare, are vaccinurile la zi, se descurcă el. Eu am să încerc să mă detașez un pic de „Cazzo”, măcar cât să fac loc altor proiecte și experiențe. Cât mai diferite, sper.
Tudor Voicu: -În cadrul Galei Tinerilor Scriitori, unde ai primit Premiul Tânărul Scriitor al anului 2022, Cosmin Ciotloș a ținut să transmită că îți citește admirativ nu doar poezia, ci și critica literară. Crezi că poetul are un avantaj în interpretarea textelor altor scriitori?
Mihnea Bâlici: -Nu știu. M-am tot gândit la relația dintre critică și poezie, dacă pot funcționa ele ca activități complementare, dar mi se pare că răspunsul nu poate fi altul decât vagul și neinteligibilul „depinde”. Depinde de om, de poezie, de miză, de preocupări, de metode…
Teoretic, nu e nimic ce împiedică un singur om să le facă pe ambele: adică poezie și critică. Doar că mi se par foarte greu de îmbinat, fiindcă au funcții atât de diferite. În același timp, au o chestie foarte importantă în comun: ambele încearcă să fie cu un pas în fața celeilalte. Poetul va refuza – pe bună dreptate, e meseria lui la mijloc – să fie rezumat la toate cuvintele-cheie din limbajul de lemn al criticii literare (care mă agasează și pe mine câteodată). În acest timp, criticul nu va fi foarte impresionat de trucurile magice ale poetului; mai mult, va încerca mereu, cu o oarecare plăcere, să distrugă contextul artistic pentru a-l înțelege mai bine. E un joc vechi de când lumea: sunt poziții diferite în câmp.
M-am trezit în impasul în care a trebuit să aleg între ele. Soluția a fost destul de simplă. A trebuit să fac puțină abstracție de critică, cel puțin temporar. Până la urmă, e rațional să accepți că nu poți fi întotdeauna rațional. „Sunt lucruri cu adevărat importante în lumea asta, cum sunt / și lucruri ce mocnesc subtil în fiecare om”.
Tudor Voicu: – Cum vezi lumea literară din România de azi și unde crezi că se îndreaptă poezia?
Mihnea Bâlici: -Lumea literară din România e, de fapt, foarte mică. E, practic, un sat. Și nici piața de carte n-o duce foarte bine, iar statul nostru nu pare să facă ceva în legătură cu asta. Am senzația că trăiesc într-o literatură pe moarte și că în 10-15 ani nimeni nu va mai citi și scrie literatură în limba „vernaculară”. Că, atunci, fie ne vom raporta intens la literaturi scrise direct în limbi de circulație internațională, fie nu vom mai avea – sub forma instituțională și mercantilă de astăzi – „cărți”.
E trist? Poate. Eu nu simt nevoia să mă lupt cu chestia asta, dar mă enervează că ne facem că n-o vedem. Am prieteni care se chinuie să creeze rețele mici de oameni, să mențină flacăra literară în viață etc. Îi apreciez enorm pentru ceea ce fac și oferă niște pansamente foarte utile, dar nu văd cum putem rezolva asta folosind aceleași mecanisme care ne pulverizează: piața capitalistă, pe de o parte, și afilierile rigide de grup, pe de alta.
Soluția o văd în educație și în stat, dar trendul global e altul. Poate de aia unii din mediul academic hard – adică acei scholars care publică intens la nivel internațional astăzi – sunt atât de cinici în legătură cu literatura contemporană: până la urmă, ce mai are ea de oferit pentru piața internațională? Frumusețe? Autenticitate? Până nu găsim alte buzzwords, suntem, vorba poetului, „maeștrii unei arte muribunde”.
___________________
Duminică, 15 ianuarie 2023, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București (Calea Victoriei nr. 88), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja&Blue Spirit, au fost decernate Premiile Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2022. Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2022 au fost nominalizate cărți semnate de Mihnea Bâlici, Raluca Boantă, Gabriel Cărtărescu și Olga Ștefan. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2022 au fost nominalizate cărți semnate de Irina Anghel, Alexandru Bordian și Sașa Zare. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2022 au fost nominalizate cărți și articole semnate de Ruxandra Câmpeanu, Victor Cobuz și Călina Părău. Premiului Cartea de Poezie a anului 2022 i-a fost acordat volumului ”Tot mai multă splendoare” de Alina Purcaru, apărut la editura Cartier. Ceilalți laureați sunt Raluca Boantă, Sașa Zare, Ruxandra Câmpeanu și Mihnea Bâlici.
Juriul Galei a fost format din trei critici literari: Bianca Burța-Cernat, Andreea Răsuceanu și Cosmin Ciotloș. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.
Laureații de până acum ai Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021) și Simona Popescu (2022).
Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București (director general: Ioan Cristescu), Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București (director general: Mireille Rădoi) și asociația EURO CULTURART (președinte: Dan Mircea Cipariu). Programul cultural Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2022 este realizat cu sprijinul financiar Ministerului Culturii. Partener: Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro.