spot_img

Pe scena Ateneului Român din Bucureşti, turneul ”Vioara lui Enescu 2022” aduce în premieră două dintre viorile maestrului – Guarneri del Gesù “Catedrala” şi Paul Kaul

Două viori aflate în patrimoniul Muzeului George Enescu, instrumente atinse de magia unuia dintre cei mai însemnaţi interpreți ai secolului XX, compozitorul George Enescu, vor fi văzute și auzite pe 19 noiembrie 2022, la Ateneul Român. Violoniștii Gabriel Croitoru și fiica sa, Simina Croitoru, vor fi pe scena Ateneului Român din București, alături de pianistul Horia Mihail, începând cu ora 19:00,  într-un recital extraordinar care face parte din turneul ”Vioara lui Enescu la Sate 2022 – 10 ani”. AgențiadecArte.ro este partener media al evenimentului.

Gabriel Croitoru va cânta pe celebra vioară Guarneri del Gesù, supranumită Catedrala, care i-a aparținut lui George Enescu. Compozitorul român a fost posesorul unui instrument Stradivari (cel mai strălucit și mai scump constructor de viori din lume) dar a respins această „comoară”, preferând un Guarneri del Gesù din 1731, despre care afirma: „n-are poate o putere covârşitoare, în schimb are o mlădiere extraordinară care are darul să mă încălzească. Scoate vioara mea vibraţiuni cari corespund de minune stărilor mele sufleteşti.(…) Stradivarius l-aş putea compara cu o soprană lejeră, iar Guarnerius cu o mezzosoprană dramatică” (Rampa, 26 oct.1931).

Este o bucurie și în același timp o onoare de a prezenta în premieră publicului meloman din București aceste două magnifice instrumente. Nu în ultimul rând, vreau să-mi exprim plăcerea de a cânta în compania fetei mele, Simina Croitoru, care, iată, se dovedește o importantă continuatoare a tradiției violonistice românești ce provine de la maestrul George Enescu. În 1999, atunci când maestrul Yehudi Menuhin m-a ascultat, mi-a spus că „deși nu l-am cunoscut pe Maestrul său, George Enescu, vede, în timp, urmele pe care acesta le-a lăsat moștenire generațiilor de violoniști viitoare. Vă așteptăm cu drag la acest recital, unde, împreună cu prietenul și solistul Orchestrelor li Corurilor Radio, Horia Mihail, vom încerca să vă transpunem într-o altă lume. (violonistul Gabriel Croitoru)

Simina Croitoru va cânta pe vioara Paul Kaul, pe care acesta a creat-o special pentru George Enescu. Denumită modelul George Enescu sau ”vioara tenor”, a fost creată ca vioară personalizată, pornind de la dimensiunile și formatul mâinii stângi a compozitorului. Violonista Simina Croitoru are forma mâinii potrivită pentru a folosi acest celebru instrument, mai mare decât o vioară obișnuită.

Este o mare onoare pentru mine să apar în turneul „Vioara lui Enescu la sate” chiar având în mână vioara Paul Kaul, care are un sunet minunat. Sunt sigură că, alături de vioara Guarneri del Gesù, vom oferi publicului un regal muzical. (violonista Simina Croitoru)

.Cele două instrumente au fost puse la dispoziție și se află în patrimoniul Muzeului Naţional George Enescu.

Turneul Vioara lui Enescu la Sate 2022 a trecut prin sate și orașe din județele Bistrița-Năsăud și Arad și se va încheia cu un recital extraordinar la Ateneul Român, în București, în seara de 19 noiembrie, unde celor doi violoniști li se va alătura și pianistul Horia Mihail.

Spot video Turneul national Vioara lui Enescu 2022

PROGRAM ATENEUL ROMÂN 

GABRIEL CROITORU – vioara Guarneri del Gesu “Catedrala”

SIMINA CROITORU – vioara Paul Kaul

HORIA MIHAIL – pian

G. Enescu : Lăutarul 

Ch. de Bériot: Duo concertant  în sol minor, op. 57 nr. 1

H. Wieniawski: Studii-Capricii  op.18 nr. 1 si nr. 2

J. Halvorsen: Capriciu de concert pe teme norvegiene

G. Enescu : Balada pentru vioara si pian

D. Șostakovici: Cinci piese pentru două  viori și pian

I. Frolov: Divertimento, Souvenir, Ragtime

P. de Sarasate: Navarra

ITINERAR:

27 octombrie, ora 17 – Căianu Mic, Căminul cultural (județul Bistrița-Năsăud)

28 octombrie, ora 18 – Prundu Bârgăului, Sala de Evenimente Wings DDC (județul Bistrița-Năsăud)

30 octombrie, ora 18 – Ineu (județul Arad)

31 octombrie, ora 18 – Sebiș (județul Arad)

1 noiembrie, ora 19 – Arad –  Palatul Culturii

7 noiembrie, ora 13 – Arcalia – Centrul cultural (județul Bistrița Năsăud)

7 noiembrie, ora 19 – Bistrița  – Palatul Culturii

19 noiembrie, ora 19 – București  – Ateneul Român – susținut alături de pianistul Horia Mihail

Mai multe informații despre acest concert pot fi găsite aici:

https://www.fge.org.ro/calendar

Biletele se pot cumpăra:

– De la Casa de Bilete a Ateneului Român (Program: Marți – Vineri 12:00 – 19:00, Telefon: 021.315.68.75. Plata doar în numerar)

– Online, accesând site-ul  www.fge.org.ro – secțiunea „Calendar“

Simina Croitoru a  început studiul instrumentului la cinci ani, cu mama sa, Ioana Croitoru. A lucrat cu Gabriel Croitoru, la clasa căruia s-a perfecționat în ciclul de licență și în cel de master la Universitatea Națională de Muzică din București, iar în anul 2020 a obținut titlul de doctor în muzică. A câștigat importante premii la competiții naționale și internaționale și a susținut numeroase concerte în compania tuturor filarmonicilor din țară, dar și alături de orchestre simfonice din străinătate (Austria, Germania, Finlanda, Mexic, China, etc. Din anul 2016 și-a început cariera didactică în cadrul Universității Naționale de Muzică din București.

Gabriel Croitoru este violonistul care a câștigat prin concurs, în anul 2008, privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumită „Catedrala”, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”). Este solist concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio România, solist concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat „Transilvan” al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, profesor universitar dr. la Universitatea Naţională de Muzică București.

Povestea viorilor

George Enescu a renunțat la Stradivarius, cerând fraților lutieri Silvestre, să-i facă rost de un Guarneri del Gesù. Curând, Enescu a reușit să obțină o vioară Guarneri – format mare, pe care l-a folosit și Paganini – exemplar strălucit ca sonoritate pe care maestrul român a cântat în perioada sa de maturitate artistică. Fabricată în anul 1731, de Bartolomeo Giuseppe Antonio Guarneri (1698 – 1744), cunoscut şi sub numele del Gesù, unul dintre cei mai însemnaţi lutieri cremonezi, vioara, denumită şi Catedrala, este, desigur, o piesă extrem de valoroasă. În interior, aceasta are o inscripţie în limba latină: Guarnerius fecit/ Cremonae anno17 – IHS.

După 1930, la Paris, George Enescu îl cunoaşte pe Paul Kaul, lutier francez care îi confecţionează o vioară admirabilă din punct de vedere al sunetului, dar şi al construcţiei. Maestrul este foarte mulţumit, afirmând că „e ceva mai mare şi mai uşoară pentru forţa mea”. În patrimoniul Muzeului George Enescu, există două asemenea instrumente, dintre care una poartă inscripţia Paul Kaul, Paris, 1931. ”J’ai cree ce modele specialement pour Georges Enesco.” Aceasta, denumită Modelul George Enescu a fost creată ca vioară personalizată, pornind de la dimensiunile si formatul mâinii stângi a destinatarului instrumentului. George Enescu, vorbind despre despre viorile lui Paul Kaul, spunea: „Aflându-mă la Paris, m-am adresat lui Paul Kaul și i-am cerut să-mi facă o violină mai mare. Instrumentul ivit, mai mare ca celelalte, printr-un miracol – știința lui și ceva din hazard – a sunat ca o violină matură. (…) Unii cred că-i violină veche” (reprodus din volumul Interviuri George Enescu. Ediţie îngrijită de Laura Manolache, Bucureşti, Editura Muzicală, 2005, p. 346)

În turneele din SUA și Canada (1923-1939), Enescu a concertat numai pe viorile Paul Kaul și Guarneri del Gesù. „Vioara tenor” (cum a denumit-o Paul Kaul), cu sunetul ei strălucitor și viguros, rezultat al mâinii enesciene, i-a adus lutierului din Nantes comenzi uriașe, cărora cu greu le-a făcut față până la sfârșitul vieții.

Producător: Pro Contemporania

Cu sprijinul: Alliance Healthcare, Aqua Carpatica, JTI

Partener : Muzeul Naţional „George Enescu”

Coproducatori: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional

Parteneri culturali: Primăria Comunei Căianu Mic (jud. Bistriţa Năsăud), Primăria Comunei Prundu Bârgăului (jud. Bistriţa Năsăud), Centrul judeţean de cultură Bistriţa Năsăud, Primăria Comunei Ineu (jud. Arad), Primăria Comunei Sebiş (jud. Arad), Biblioteca Judeţeană „A. D. Xenopol” Arad, Centrul Judeţean de cultură Arad, Centrul Municipal de cultură Arad, Filarmonica din Arad, Centrul cultural şi Biblioteca parohială Arcalia, Centrul Municipal pentru Cultură George Coșbuc din Bistriţa, Centrul cultural şi Biblioteca parohială Arcalia, Filarmonica “George Enescu” din Bucureşti, The Culture Club

Parteneri media: Mediatrust, România TV, Liternet, Agenţia de carte, The Culture Hub, Observator cultural, România pozitivă

Gabriel Croitoru va cânta pe celebra vioară Guarneri del Gesù, supranumită Catedrala, care i-a aparținut lui George Enescu. Compozitorul român a fost posesorul unui instrument Stradivari (cel mai strălucit și mai scump constructor de viori din lume) dar a respins această „comoară”, preferând un Guarneri del Gesù din 1731, despre care afirma: „n-are poate o putere covârşitoare, în schimb are o mlădiere extraordinară care are darul să mă încălzească. Scoate vioara mea vibraţiuni cari corespund de minune stărilor mele sufleteşti.(…) Stradivarius l-aş putea compara cu o soprană lejeră, iar Guarnerius cu o mezzosoprană dramatică” (Rampa, 26 oct.1931).

Este o bucurie și în același timp o onoare de a prezenta în premieră publicului meloman din București aceste două magnifice instrumente. Nu în ultimul rând, vreau să-mi exprim plăcerea de a cânta în compania fetei mele, Simina Croitoru, care, iată, se dovedește o importantă continuatoare a tradiției violonistice românești ce provine de la maestrul George Enescu. În 1999, atunci când maestrul Yehudi Menuhin m-a ascultat, mi-a spus că „deși nu l-am cunoscut pe Maestrul său, George Enescu, vede, în timp, urmele pe care acesta le-a lăsat moștenire generațiilor de violoniști viitoare. Vă așteptăm cu drag la acest recital, unde, împreună cu prietenul și solistul Orchestrelor li Corurilor Radio, Horia Mihail, vom încerca să vă transpunem într-o altă lume. (violonistul Gabriel Croitoru)

Simina Croitoru va cânta pe vioara Paul Kaul, pe care acesta a creat-o special pentru George Enescu. Denumită modelul George Enescu sau ”vioara tenor”, a fost creată ca vioară personalizată, pornind de la dimensiunile și formatul mâinii stângi a compozitorului. Violonista Simina Croitoru are forma mâinii potrivită pentru a folosi acest celebru instrument, mai mare decât o vioară obișnuită.

Este o mare onoare pentru mine să apar în turneul „Vioara lui Enescu la sate” chiar având în mână vioara Paul Kaul, care are un sunet minunat. Sunt sigură că, alături de vioara Guarneri del Gesù, vom oferi publicului un regal muzical. (violonista Simina Croitoru)

.Cele două instrumente au fost puse la dispoziție și se află în patrimoniul Muzeului Naţional George Enescu.

Turneul Vioara lui Enescu la Sate 2022 a trecut prin sate și orașe din județele Bistrița-Năsăud și Arad și se va încheia cu un recital extraordinar la Ateneul Român, în București, în seara de 19 noiembrie, unde celor doi violoniști li se va alătura și pianistul Horia Mihail.

Spot video Turneul national Vioara lui Enescu 2022

PROGRAM ATENEUL ROMÂN 

GABRIEL CROITORU – vioara Guarneri del Gesu “Catedrala”

SIMINA CROITORU – vioara Paul Kaul

HORIA MIHAIL – pian

G. Enescu : Lăutarul 

Ch. de Bériot: Duo concertant  în sol minor, op. 57 nr. 1

H. Wieniawski: Studii-Capricii  op.18 nr. 1 si nr. 2

J. Halvorsen: Capriciu de concert pe teme norvegiene

G. Enescu : Balada pentru vioara si pian

D. Șostakovici: Cinci piese pentru două  viori și pian

I. Frolov: Divertimento, Souvenir, Ragtime

P. de Sarasate: Navarra

ITINERAR:

27 octombrie, ora 17 – Căianu Mic, Căminul cultural (județul Bistrița-Năsăud)

28 octombrie, ora 18 – Prundu Bârgăului, Sala de Evenimente Wings DDC (județul Bistrița-Năsăud)

30 octombrie, ora 18 – Ineu (județul Arad)

31 octombrie, ora 18 – Sebiș (județul Arad)

1 noiembrie, ora 19 – Arad –  Palatul Culturii

7 noiembrie, ora 13 – Arcalia – Centrul cultural (județul Bistrița Năsăud)

7 noiembrie, ora 19 – Bistrița  – Palatul Culturii

19 noiembrie, ora 19 – București  – Ateneul Român – susținut alături de pianistul Horia Mihail

Mai multe informații despre acest concert pot fi găsite aici:

https://www.fge.org.ro/calendar

Biletele se pot cumpăra:

– De la Casa de Bilete a Ateneului Român (Program: Marți – Vineri 12:00 – 19:00, Telefon: 021.315.68.75. Plata doar în numerar)

– Online, accesând site-ul  www.fge.org.ro – secțiunea „Calendar“

Simina Croitoru a  început studiul instrumentului la cinci ani, cu mama sa, Ioana Croitoru. A lucrat cu Gabriel Croitoru, la clasa căruia s-a perfecționat în ciclul de licență și în cel de master la Universitatea Națională de Muzică din București, iar în anul 2020 a obținut titlul de doctor în muzică. A câștigat importante premii la competiții naționale și internaționale și a susținut numeroase concerte în compania tuturor filarmonicilor din țară, dar și alături de orchestre simfonice din străinătate (Austria, Germania, Finlanda, Mexic, China, etc. Din anul 2016 și-a început cariera didactică în cadrul Universității Naționale de Muzică din București.

Gabriel Croitoru este violonistul care a câștigat prin concurs, în anul 2008, privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumită „Catedrala”, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”). Este solist concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio România, solist concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat „Transilvan” al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, profesor universitar dr. la Universitatea Naţională de Muzică București.

Povestea viorilor

George Enescu a renunțat la Stradivarius, cerând fraților lutieri Silvestre, să-i facă rost de un Guarneri del Gesù. Curând, Enescu a reușit să obțină o vioară Guarneri – format mare, pe care l-a folosit și Paganini – exemplar strălucit ca sonoritate pe care maestrul român a cântat în perioada sa de maturitate artistică. Fabricată în anul 1731, de Bartolomeo Giuseppe Antonio Guarneri (1698 – 1744), cunoscut şi sub numele del Gesù, unul dintre cei mai însemnaţi lutieri cremonezi, vioara, denumită şi Catedrala, este, desigur, o piesă extrem de valoroasă. În interior, aceasta are o inscripţie în limba latină: Guarnerius fecit/ Cremonae anno17 – IHS.

După 1930, la Paris, George Enescu îl cunoaşte pe Paul Kaul, lutier francez care îi confecţionează o vioară admirabilă din punct de vedere al sunetului, dar şi al construcţiei. Maestrul este foarte mulţumit, afirmând că „e ceva mai mare şi mai uşoară pentru forţa mea”. În patrimoniul Muzeului George Enescu, există două asemenea instrumente, dintre care una poartă inscripţia Paul Kaul, Paris, 1931. ”J’ai cree ce modele specialement pour Georges Enesco.” Aceasta, denumită Modelul George Enescu a fost creată ca vioară personalizată, pornind de la dimensiunile si formatul mâinii stângi a destinatarului instrumentului. George Enescu, vorbind despre despre viorile lui Paul Kaul, spunea: „Aflându-mă la Paris, m-am adresat lui Paul Kaul și i-am cerut să-mi facă o violină mai mare. Instrumentul ivit, mai mare ca celelalte, printr-un miracol – știința lui și ceva din hazard – a sunat ca o violină matură. (…) Unii cred că-i violină veche” (reprodus din volumul Interviuri George Enescu. Ediţie îngrijită de Laura Manolache, Bucureşti, Editura Muzicală, 2005, p. 346)

În turneele din SUA și Canada (1923-1939), Enescu a concertat numai pe viorile Paul Kaul și Guarneri del Gesù. „Vioara tenor” (cum a denumit-o Paul Kaul), cu sunetul ei strălucitor și viguros, rezultat al mâinii enesciene, i-a adus lutierului din Nantes comenzi uriașe, cărora cu greu le-a făcut față până la sfârșitul vieții.

Producător: Pro Contemporania

Cu sprijinul: Alliance Healthcare, Aqua Carpatica, JTI

Partener : Muzeul Naţional „George Enescu”

Coproducatori: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional

Parteneri culturali: Primăria Comunei Căianu Mic (jud. Bistriţa Năsăud), Primăria Comunei Prundu Bârgăului (jud. Bistriţa Năsăud), Centrul judeţean de cultură Bistriţa Năsăud, Primăria Comunei Ineu (jud. Arad), Primăria Comunei Sebiş (jud. Arad), Biblioteca Judeţeană „A. D. Xenopol” Arad, Centrul Judeţean de cultură Arad, Centrul Municipal de cultură Arad, Filarmonica din Arad, Centrul cultural şi Biblioteca parohială Arcalia, Centrul Municipal pentru Cultură George Coșbuc din Bistriţa, Centrul cultural şi Biblioteca parohială Arcalia, Filarmonica “George Enescu” din Bucureşti, The Culture Club

Parteneri media: Mediatrust, România TV, Liternet, Agenţia de carte, The Culture Hub, Observator cultural, România pozitivă

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508