Bogdan-Alexandru Stănescu va participa în perioada 3-5 octombrie 2022 la prestigiosul Festival european de literatură „Bookstar”, Skopje, Macedonia, alături de voci sonore ale literaturii universale contemporane. Svetlana Alexievici, laureata premiului Nobel pentru Literatură, 2015, Saša Stanišić sau Nadia Terranova sunt doar câteva dintre acestea, cărțile lor aflându-se și în topurile preferințelor cititorilor români.
Participarea lui Bogdan-Alexandru Stănescu este prilejuită de apariția în limba macedoneană a romanului Copilăria lui Kaspar Hauser (Polirom, 2017; ediţia a II-a revăzută, 2021), la editura Antolog, în traducerea lui Ermis Lafazanovski. Tema ediției din acest an a festivalului: „Brave New Wor(l)ds”. Puteți urmări detalii din ediția din acest an a „BookStar” pe FB și INSTA.
Autorul va citi miercuri, 5 octombrie 2022 fragmente din Copilăria lui Kaspar Hauser, una dintre cele mai elogiate și premiate apariții ale anului editorial 2017: Premiul pentru proză în cadrul Premiilor „Nepotu’ lui Thoreau”, ediţia 2017 • Premiul pentru proză al revistei Ateneu, 2017 • Premiul Radio România Cultural la categoria „Literatură”, ediţia 2018 • Premiul Festivalului primului roman de la Chambéry, Franţa, ediţia 2018 • Nominalizat pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, 2019.
Romanul a mai fost tradus în franceză (Phébus, 2021, traducere de Nicolas Cavaillès), maghiară (Jelenkor, 2021, traducere de Koszta Gabriella), croată (Fraktura, 2020, traducere de Goran Čolakhodžić) și bulgară (Janet 45, 2022, traducere de Lora Nenkovska).
Roman de maturizare, roman al deformării, 12 povestiri cu acelaşi narator, toate aceste variante sunt corecte şi, în acelaşi timp, departe de a descrie cu exactitate Copilăria lui Kaspar Hauser, o reinterpretare a motivului literar al copilului crescut de lupi. Romanul lui Bobiţă, pasager al tramvaielor ceauşiste, explorator al vechilor crematorii şi al şantierelor din Berceni, este şi unul dedicat Bucureştiului, surprins în perioada sa de trecere de la socialismul luminos la democraţia originală. Dar cea mai importantă rămîne explorarea memoriei într-o proză ce se hrăneşte din materia vîscoasă a melancoliei.
Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor, eseist, traducător, editor, doctor în filologie. A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), a fost inclus cu proză scurtă în majoritatea antologiilor „Prima mea…” (ART) și a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom, 2010). A mai publicat: Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (poeme, Cartea Românească, 2012, nominalizat la premiile revistei Observator cultural și Radio România Cultural), Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelștam (eseu, ART, 2013), anaBASis (poezie, Cartea Românească, 2014, nominalizat la premiile Radio România Cultural), Copilăria lui Kaspar Hauser (roman, Polirom, 2017, 2021, Premiul pentru proză în cadrul Premiilor „Nepotu’ lui Thoreau”, Premiul pentru proză al revistei Ateneu, Premiul Radio România Cultural, Premiul Festivalului primului roman de la Chambéry, Franța, nominalizat pe lista scurtă a Premiului European pentru Literatură, tradus în franceză, croată, maghiară, bulgară și macedoneană), Caragiale. Scrisoarea pierdută (roman biografic, Polirom, 2019) și Adorabilii etrusci (poeme, Charmides, 2021). A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch, Paul Auster, Daniel Mendelsohn, Louise Glück și Philip Roth.
Cel mai recent titlu semnat de Bogdan-Alexandru Stănescu este romanul Abraxas, apărut anul acesta în colecția „Fiction Ltd.” a editurii Polirom.
