spot_img

”Imposibil de urmărit” de Serghei Lebedev, un thriller politic desprins din realitatea Rusiei contemporane

Thrillerul despre crearea unei neurotoxine nedetectabile și anihilarea fizică a  adversarilor politici în Rusia de azi a coincis în mod straniu cu otrăvirea disidentului Aleksei Navalnîi; „Este probabil cel mai bun din tânăra generație de scriitori ruși”, spunea The New York Review of Books despre Serghei Lebedev, care, la doar 41 de ani, a dobândit recunoaștere unanimă pe scena lumii literare internaționale. Traduse în 20 de limbi, romanele scriitorului rus sunt apreciate în țara natală, dincolo de granițele ei, pe continentul european, dar și de cealaltă parte a Atlanticului. Câștigătoarea Nobelului pentru literatură, Svetlana Aleksievici și  Karl Ove Knausgaard au aplaudat deja performanțele literare ale tânărului autor rus. 

Publicat de Editura Trei, Imposibil de urmărit este cel de-al cincilea roman al lui Serghei Lebedev, o carte „mai degrabă politică decât un thiller de spionaj, ceva între cele două genuri”, preciza scriitorul într-un interviu pentru publicația britanică The Guardian.

Noua față a răului are rădăcini în vechiul rău”, spunea Lebedev în același interviu, referindu-se la metodele mai vechi și mai noi de eliminare a adversarilor politici în fostul URSS și în Rusia de azi, ceea ce constituie și intriga ultimului său roman.

Imposibil de urmărit spune povestea profesorului Kalitin, un chimist sovietic obsedat să creeze o formulă de otravă nedetectabilă – Neofitul. Kalitin și-a petrecut întreaga copilărie și tinerețe în orașul Sovetsk-22, inexistent în mod oficial: „Ei locuiau în Orașul nou. Cu zece ani înainte, aici fusese o taiga nepopulată. Așadar, sunt cu toții coloniști noi, entuziaști; așa sunt onorați în discursurile oficiale. Orașul este înconjurat de un Zid: un gard cenușiu de beton cu sârmă ghimpată. Zidul a fost construit cu posibilități de extindere: niște parcele goale săpate se află între el și zonele rezidențiale. Din cauza Zidului, ei nu pot fi sunați pe telefonul de acasă. Sau să primească corespondența acasă. Sau să aibă musafiri. Orașul lor nu există pe hărți, în cărți de referință sau în atlase. Trenurile de pasageri nu ajung acolo. Avioanele obișnuite nu zboară într acolo. Ziarele nu scriu despre Oraș. Radioul nu-l pomenește. Nu e arătat la televizor. Se numește Sovetsk 22. Pentru rezidenți e pur și simplu Orașul”.

În copilărie, Kalitin nu înțelegea prea bine dacă părinții săi sunt simpli locuitori sau prizonieri în acel oraș desprins parcă dintr-o distopie. Ce sesiza însă era sentimentul de frică ce domnea peste tot. Doar „unchiul” Igor părea să se situeze deasupra lui. Un simplu joc de-a v-ați ascunselea îl ajută pe copilul Kalitin să descopere secretul unchiului Igor: în dulapul cu haine al acestuia, pe o uniformă militară cu epoleți ce indicau gradul de general, băiatul vede un însemn pe care-l asociază de-atunci cu puterea: un șarpe încolăcit pe o cupă, emblema medicilor militari. Acesta este însă doar un alt camuflaj pentru unchiul Igor. În orașul aflat sub stăpânirea fricii și minciunii, Kalitin este fascinat de puterea bătrânului general, pe urmele căruia va călca. La fel ca unchiul Igor al cărui discipol credincios devine, Kalitin își dedică viața inventării armelor chimice, unor otrăvuri nedetectabile.

Kalitin știa că invențiile sale nu creau pur și simplu arme de distrugere specifice, turnate în fiole. El producea și frică. Îi plăcea ideea simplă și totuși paradoxală că cea mai bună otravă este frica. Cea mai bună otrăvire era atunci când oamenii se otrăveau ei înșiși. Creațiile sale erau mai degrabă vectori, semănătoare de frică. Chiar și perfectul Neofit. Chiar dacă era și unic în alte calități ale sale”.

După căderea Uniunii Sovietice, Kalitin fuge în Germania, luând cu sine secrete, dar și „copilul său de suflet”, Neofitul. Ascuns sub o nouă identitate, Kalitin ajunge să testeze pe pielea sa otrava fricii, pentru că, deși regimul totalitar s-a prăbușit, noua realitate politică aplică inamicilor ideologici tratamente similare celor din trecut. După ce Kalitin, „creatorul morții nedetectabile”, este deconspirat, doi asasini din forțele speciale, „truditori ai iadului”, cum își spun în glumă, pornesc pe urmele sale. Kalitin este amenințat cu anihilarea chiar prin intermediul Neofitului, substanța pe care el însuși a creat-o și pe care a ajuns să o iubească mai mult decât pe orice ființă umană.

Serghei Lebedev se folosește de povestea lui Kalitin pentru a realiza nu numai o „radiografie” a unor realități politice din Rusia de astăzi, ci și una a tenebrelor sufletului uman. Scriitorul rus își conduce cititorii în trecutul istoric, pe timpul Republicii de la Weimar, când cercetători germani și sovietici testau în secret arme chimice. Trecutul se intersectează cu prezentul, iar ceea ce le unește este străveche dorință de putere și răzbunare. „Am fost fascinat de relația întunecată de iubire dintre oamenii de știință și oamenii puterii”, spune Lebedev, care în Imposibil de urmărit explorează – după cum mărturisește – „formele morale contradictorii”: asasini care se delectează cu tortura ziua, în timp ce seara sunt părinți duioși cu copiii lor.

Și o coincidență stranie: lansarea thrillerului politic despre crearea unei neurotoxine nedetectabile, Neofitul, a coincis cu otrăvirea disidentului Aleksei Navalnîi cu o otravă numită Novicioc. „Este ceva supranatural”, a comentat Serghei Lebedev modul în care ficțiunea literară din Imposibil de urmărit  s-a intersectat cu realitatea din Rusia contemporană.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508