Joi, 16 decembrie 2010, ora 18:30, în librăria Cărtureşti Verona din Bucureşti, Editura Vellant lansează volumul de memorii “Mărturisesc că am trăit” de Pablo Neruda. Vor vorbi despre cartea şi destinul poetului chilian laureat al Premiului Nobel traducătoarea Luminiţa Voina-Răuţ, Consulul Ambasadei Chile în România, Iván Véjar, ambasadorul României în Columbia în perioada 2006-2010, Maria Sipoş, şi directorul editorial Vellant, Simona Răuţă. Seara va începe cu o lectură publică, dublată de o proiecţie de fotografii şi va continua cu poveşti despre omul, scriitorul şi diplomatul Neruda, dar şi despre contextul receptării sale în România.
“Mărturisesc că am trăit” este un volum complex, al întrebărilor și răspunsurilor despre sine, o radiografie a unei vieți și a unei epoci tumultuoase. Poetul Neruda e dublat de diplomatul Neruda (consul în Asia şi Spania, iar mai târziu ambasador la Paris), de politicianul Neruda (în 1945 devine senator al provinciilor Tarapacá şi Antofagasta), de exilatul Neruda (între 1948 şi 1952 trăieşte departe de Chile, pe vremea preşedintelui González Videla) şi mai ales de prietenul Neruda (nume celebre îi sunt prieteni apropiaţi: Federico García Lorca, Ramón Gómez de la Serna, Miguel Hernández, Nicolás Guillén, Jorge Amado, Pablo Picasso, Diego Rivera ş.a.). Volumul reflectă, după cum mărturiseşte autorul, nu doar amintirile memorialistului, care impresionează prin limpezimea detaliilor, ci şi amintirile poetului, cu a lor galerie de fantome bântuite de luminile şi umbrele timpului său.
Neruda îi dezvăluie cititorului în “Mărturisesc că am trăit” întreaga sa viaţă, din copilărie până la ultimele clipe: ploile nesfârşite din Araucania natală, studenția din Santiago de Chile și primele articole militante, tinerețea trăită în locuri exotice și îndepărtate, fiind numit de foarte tânăr consul în regiuni precum Rangoon, Ceylon sau Singapore, activitatea poetică intensă și prietenia legată cu mari creatori ai secolului XX. Sunt evocate atât clipele fericite – editarea primei cărți, câștigarea Premiului Nobel –, cât și episoadele dramatice, precum Războiul Civil din Spania sau cel de-al Doilea Război Mondial, perioadele dictaturii chiliene din cauza cărora poetul a fost nevoit să se ascundă și să fugă din țară, moartea tragică a lui Salvador Allende.
Pablo Neruda, pe numele său adevărat Ricardo Eliécer Neftalí Reyes Basoalto, s-a născut în 1904 la Parral, dar și-a petrecut copilăria în Temuco, un orășel feroviar de a cărui amintire se va simți întotdeauna legat. Pablo Neruda și-a descoperit de foarte tânăr talentul literar, primul său volum de versuri fiind publicat pe bani proprii în 1923, când poetul avea 19 ani. În paralel cu scrisul, Neruda a fost extrem de implicat în viața socială a țării sale, începând de foarte devreme o carieră diplomatică – a fost consul al Chile în India, Singapore, Birmania, Spania, Franța –, continuată cu funcția de senator și candidatura la președinție din partea Partidului Comunist, în care s-a înscris în 1945.
Recunoașterea internațională a poetului Neruda a culminat în 1971 prin acordarea Premiului Nobel pentru Literatură. Motivaţia Academiei Suedeze este cât se poate de elocventă în acest sens: “pentru opera lui, care, cu suflul unei forţe elementare, dă viaţă destinului şi viselor unui întreg continent”.
Pablo Neruda a murit doi ani mai târziu, în Santiago de Chile, după instaurarea dictaturii militare a generalului Pinochet. Scriitorul chilian Jorge Edwards a afirmat: “metaforic vorbind, Pablo s-a îmbolnăvit o dată cu ţara şi s-a stins din viaţă o dată cu instaurarea tiraniei.”
