Joi, 27 mai 2021, la ora 19.00, pe paginile de Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu, va avea loc lansarea celei mai recente apariții din prestigioasa colecție „Tradiția creștină” a Editurii Polirom: Împotriva lui Eunomie. Vol. II de Grigorie de Nyssa, ediție bilingvă, îngrijită de Adrian Muraru; traducere, studiu introductiv şi note de Gheorghe Ovidiu Sferlea. Vor vorbi: Teodor Baconschi, Bogdan Tătaru-Cazaban și Gheorghe Ovidiu Sferlea. Va modera: Alexandru Tofan.
(facebook.com/polirom.editura • facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu)
„Aceasta a fost deci ideea articulată de învățătorul nostru, grație căreia oricine nu și-a acoperit ochii cu vălul ereziei poate vedea limpede că modul de a fi al naturii dumnezeiești, oricare ar fi el, rămîne de neatins, de negîndit și mai înalt decît orice înțelegere prin raționamente. Cît despre gîndirea omenească, care iscodește și cercetează prin ce raționamente s-ar putea întinde pînă la Dumnezeu și atinge natura de neabordat și sublimă, ea nici nu are o vedere atît de ascuțită încît să distingă cu claritate de nevăzutul, dar nici nu este atît de radical oprită să se apropie încît să nu-și poată face nicio reprezentare despre obiectul căutat. În fapt, pe de o parte, prin ceea ce raționamentele pot atinge, gîndirea a reușit să conjectureze ceva din obiectul căutării, iar pe de alta, prin chiar faptul de a nu-l putea vedea cu precizie, l-a și înțeles într-un anumit sens, fiindcă ia drept o cunoaștere precisă, cum ar veni, faptul că obiectul căutat este mai presus de cunoaștere.”
Grigorie de Nyssa se naște în 335 la Neocezareea din Pont, într-o familie creștină bogată și de ascendență nobilă. Studiază timp de cîțiva ani retorica la Cezareea, pentru cîteva luni (în 357) chiar sub conducerea fratelui său, Vasile cel Mare. Grigorie alege inițial o carieră de retor la Cezareea, în contextul abrogării de către împăratul Jovian a interdicției, pentru creștini, de a profesa ca retori. În 371 Grigorie devine episcop de Nyssa, la insistențele fratelui său Vasile. Este exilat, între 375 și 378, de împăratul Valens pentru o presupusă proastă administrare de fonduri. În 381 participă la al doilea sinod ecumenic la Constantinopol, unde joacă un rol important. În edictul ratificat de împăratul Teodosie, Grigorie este menționat ca unul dintre reperele ortodoxiei în dioceza civilă a Pontului. Moare în 394 sau 395, după ce participă la un sinod în Constantinopol.
Opere (selecție): Împotriva lui Eunomie, Marele cuvînt catehetic, Viața lui Moise, Omilii la Cîntarea Cîntărilor.
Colecția „Tradiția creștină” este coordonată de Adrian Muraru. Lista completă a aparițiilor, aici.
