spot_img

Transylvania Retouched. A Matter of Landscape and Representation

Reprezentarea peisajului transilvănean ca un teritoriu pastoral, mitic, cu râuri şi munţi impresionanţi este reprodusă la nesfârşit în broșurile turistice și evocările celor care l-au locuit sau vizitat, conservând astfel fanteziile legate de peisajele pitoreşti şi romantice din secolul al 19-lea. Expoziția aruncă o privire critică și asupra construcției acestui tip de reprezentare și substituie actul contemplării nostalgice, presupus „neutre”, cu metodologia unei nostalgii reflexive (Svetlana Boym), critice, fragmentare, uneori ironice, care încearcă să reconstituie procesul prin care peisajul şi-a pierdut propria lizibilitate, naturalizând o anumită construcție socială ori culturală.Începând cu data de 10 februarie 2021, ora 12.00, expoziția Transylvania Retouched. A Matter of Landscape and Representation se deschide la Centrul Multicultural al Universității Transilvania. Proiectul expoziţional, curatoriat de Daniela Duca şi Virág Major şi organizat de ICR Berlin, include poziții artistice contemporane ale unor artiști atât români cât și maghiari, preponderent originari din Transilvania, care abordează tema reprezentării peisajului natural și implicațiile sociale și culturale ale acestor reprezentări. 

Transylvania Retouched include lucrări ale artiştilor Aladár Garda, Anca Benera & ArnoldEstefan, Zsolt Fekete, Károly Elekes, Lehel Kovács, Mircea Nicolae, Radu Băieș și Szabolcs Kisspál şi pune în evidență, de asemenea, materiale inedite (foto, video și text) din arhivele personale ale fondatorilor mișcării artistice land-art MAMŰ. Expoziţia investighează aspecte ale relației dintre practica artistică si peisajul transilvănean; peisajul ca spatiu de intervenție artistică, pe de-o parte, și de contemplare, pe de altă parte, ca spațiu „natural”, pe de o parte, și ca spațiu medial, pe de alta, ca spațiu idealizat, marcat de pitoresc, dar și ca spațiu al confruntărilor identitare și culturale.

MAMŰ este un grup artistic de neo-avangardă fondat în anul 1979 de artiștii Elekes Károly, Garda Aladar si Arpad Nagy în Târgu Mureș/Marosvásárhelyi Numărând peste 60 de membri activi, cu precădere etnici maghiari, dar și români, grupul MAMŰ s-a dovedit deosebit de prolific în perioada 1979 – 1985. Aceștia foloseau mediul natural înconjurător, cu precădere pe cel rural, din vecinătatea așa numitului Vizeshalmok, ca spaţiu performativ destinat intervenţiilor și acțiunilor artistice. Ritualurile performative și acțiunile artistice numeroase organízate de acest grup sunt puțin cunoscute publicului larg, deși ele dovedesc conexiuni interesante între neo-avangarda românească a anilor 70-80 și alte grupări artistice occidentale din aceeași perioadă. Aplecarea către cultura materială populară, ţărănească precum şi ritualurile funebre cu caracter mitic-religios reunind caracteristici creştine şi păgâne particularizează arta practicată de MAMŰ faţă de alte practici similare din occident, care utilizau de asemenea natura şi mediul rural ca spaţii de creaţie (artiști precum Walter de Maria, Robert Smithson, Michael Heizer, Richard Long).

Anca Benera (n. Constanța 1977) și Arnold Estefan sunt colaboratori care au început să lucreze împreună în 2011. Aceștia folosesc o gamă largă de mijloace de exprimare, de la instalație și desen la video și performance, proiectele lor reflectând lumea în funcție de metodologii deja studiate, pentru a descoperi modelele invizibile aflate la baza anumitor narative istorice, sociale sau geopolitice, și care subliniază contradicții specifice, idei și explicații care ne defnesc lumea, fără a fi vreodată puse sub semnul întrebării. 

Lucrarea lor Isa, por ës homou vogymuk pornește de la modelul unui monument funerar din lemn care se regăsește în partea sud-estică a Transilvaniei și recent răspândit în Ungaria ca pandant al politicii de extremă dreaptă. Elementele sculptate pe acest stâlp funerar corespundeau biografiei și statutului social al persoanei decedate, dar în prezent sunt percepute în strânsă legătură cu retorica naționalistă maghiară. Artiștii crează un monument alternativ, înlocuind simbolurile naționaliste cu simboluri pacifiste, care invită la toleranță și incluziune 

Elekes Károly (n. Cristuru Secuiesc/ Székelykeresztúr, 1953) este unul din membrii fondatori ai MAMÜ. Károly se poziționează între neo-avangardă și artă folk. După etapa intensă de creație în cadrul grupului Mamü, Károly emigrează în Budapesta, unde decide să renunțe la orice act artistic mimetic și pretins ”original”. Ca atare se dedică practicilor de apropriere artistică. Astfel, pictorul intervine în tablouri vechi, anonime, create de amatori, adăugându-le propriul său stil pictorial. Astfel, un nou tip de intervenție în peisaj devine emblematică, de data aceasta nu în peisajul natural ca în prima sa etapă de creație, ci în peisajul reprezentat. Expoziția va revizita practici mai vechi și mai noi din practica artistică a lui Elekes Károly și va face vizibile părți din arhiva personală a acestuia, care documentează intervențiile artistice în peisaj ale grupului MAMŰ din perioada lor transilvăneană. 

Kovács Lehel (n. Sfantu Gheorghe/ Sepsiszentgyörgy, 1974) este un pictor peisagist, membru al grupului MAMÜ de după 1991 și membru al Elesd Group. Lehel locuiește și pictează în Germania. Lehel pictează peisaje de dimensiuni reduse, scene de natură în care intervenția umană este vizibilă, producând un impact puternic. Peisajele transilvănene dețin un rol predilect în practica sa. 

Mircea Nicolae (n. București. 1980) a fost un artist și curator a cărui practică artistică s-a concentrat pe cercetarea structurii economice și socio-politice a Bucureștiului. Prin intervenții anonime în spațiul public, documentate fotografic sau video, analizează consecințele sociale ale consumului, legislației urbanistice și producției arhitecturale. Proiectul său „Oare munții știu?” revizitează arhiva personală a artiștilor Ion Râmnic și István Mihály, încercând să reintroducă în circuitul cultural local și național activitatea acestora. Cei doi artiști din Târgu Mureș aparțin generației anilor ’70, fiind formați în jurul scenei locale coagulate de grupul MAMÜ. 

Radu Băieş (n. 1988) trăiește și lucrează la Cluj-Napoca și este absolvent UAD. Pictează peisaje misterioase nocturne din mediul rural transilvănean. Printre principalele expoziții la care a participat se numără: „The Cutting Edge 2”, Group Show, Museum of Art, Cluj- Napoca, România (2013); „Body Unnatural”, Group show, NUNU Fine Art Gallery, Taipei, Taiwan (2015); 4 Spaces, „Common ground” Group show, Instituto Romeno di cultura e Ricerca Umanistica di Venetia, Italia (2016); „The Exquisite Corps Drink the New Wine”, group show, Galeria Sector 1, București, „Cosmic Green Solitude”, duo show, ART+Text, Budapest (2017); „The Great Journey”, solo show – Galeria Sector 1, București (2018); 

Kisspál Szabolcs (n. Târgu Mureș/ Marosvásárhely 1967) s-a născut în Marosvásárhely, România și este stabilit în Budapesta, Ungaria. Lucrează cu diverse mijloace de exprimare, de la fotografie la film, instalații, obiecte și intervenții publice. Principalul său interes este punctul de intersecție dintre noile forme de media, artele vizuale și problemele sociale. În prezent predă la University of Fine Arts din Budapesta. Înainte, a fost director de studio la Academy of Fine Arts and Design din Bratislava, Slovacia din 2013 până în 2015. 

Vă rugăm să aveți în vedere că accesul se va face doar individual sau în grupuri mici, pe baza unei programări prealabile la adresa cultural@unitbv.ro, și va fi condiționat de respectarea tuturor normelor de protecție sanitară în vigoare – purtarea măștii de protecție și menținerea unei distanțe de minimum 1,5 metri față de ceilalți vizitatori sunt obligatorii pe toată durata vizitei.

// anunță organizatorii.

 

https://cultural.unitbv.ro/transylvania-retouched/

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508