Cu toții ne amintim cu plăcere de serile în care ascultam teatru radiofonic sau adormeam cu ”Noapte bună, copii!”. Ne-au rămas în memorie vocile marilor oameni de cultură sau ne e dor sa reauzim interpreți de seamă. Sunt doar câteva dintre paginile sonore pe care mulți dintre noi își doresc să le asculte din nou într-un moment al vieții. Amintiri, nostalgii sau chiar nevoia de documentare ne trimit spre arhivele Radio România, care devin disponibile publicului printr-un intermediar: Editura Casa Radio. 1 Noiembrie este ziua de naștere a Radiodifuziunii Române, dar și a unuia dintre ”copiii” ei cei mai valoroși și apreciați. Editura Casa Radio este unică pe piața editorială din România, având ca principală misiune valorificare exclusivă a Arhivelor Radioului public. Despre istoria acesteia, despre primele sau cele mai recente apariții, printre ele albumele semnate de Luiza Zan –”Night and day”, Alexandru Tomescu – ”Concerto” sau cele două volume din seria „Din basmele lumii“, despre misiunea și publicul său, aflăm mai multe din dialogul pe care Anamaria Spătaru l-a purtat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Gilda Rădulescu, șef serviciu Editura Casa Radio din cadrul Radio România.
Anamaria Spătaru: – Când s-a înființat Editura Casa Radio?
Gilda Rădulescu: Editura Casa Radio a fost înfiinţată în anul 1998, cu ocazia aniversării a 70 de ani de radiofonie românească.
Anamaria Spătaru: – Care este locul Editurii Casa Radio în peisajul editorial Românesc? Dar în cel european ?
Gilda Rădulescu: –Editura Casa Radio este unică pe piața editorială din România, atât prin conţinutul produselor sale, cât şi prin profilul său (atât editură, cât şi casa de discuri). Unicitatea vine chiar din descrierea activității noastre, aceea de valorificare exclusivă a Arhivelor Radioului public. Și când ne referim la Arhive, vorbim despre acel fond unic de înregistrări, creat în mai bine de nouă decenii de funcționare – pe 1 noiembrie 2020 împlinim 92 de ani! –, despre restituirile esențiale din celebra „Fonotecă de Aur“ a Radioului, dar și despre momentele de vârf ale producțiilor editoriale recente, marca Radio România.
Dacă privim la nivel european, Editura Casa Radio se înscrie printre puținele proiecte editoriale ce repun în circuitul public de astăzi vocile de ieri, aşezînd într-un raft al noutăților acele înregistrări și acele personalități care au trasat istoria culturală a secolului XX românesc și o conturează pe cea a secolului XXI.
Anamaria Spătaru: –Care au fost primele publicații apărute?
Gilda Rădulescu: Primele produse editoriale au urmărit atât demersul de restituire a manuscriselor și producțiilor radiofonice – Ora veselă, Orele culturii, Vocile memoriei, N. Iorga, Sfaturi pe întunerec, Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, Tudor Arghezi, Cartea cu jucării, seria dedicată maestrului Ion Voicu… –, cât și elaborarea unor instrumente de referință în zona massmediologiei – Bibliografia radiofonică românească (trei volume ce acoperă perioada 1928-1944), o amplă investigație în manuscrisele programului vorbit păstrate în Arhiva Scrisă a Societății Române de Radiodifuziune şi în publicațiile radiofonice ale epocii, elaborată în cadrul Arhivei Scrise SRR, sub coordonarea Lilianei Mușețeanu, Istoria Societății Române de Radiodifuziune (1928-1989) de Eugen Denize, Simfonicele Radiodifuziunii Române (1928-1998) de Octavian Lazăr Cosma.
Anamaria Spătaru: -Care a fost motivația înființării unei asemenea structuri în cadrul Societății Române de Radiodifuziune? Ce nevoie se cerea acoperită?
Gilda Rădulescu: Motivația? Am zice, o nobilă obligație! Aceea de a asigura accesul la arhivele scrise şi sonore proprii, ce tezaurizează inestimabile bunuri culturale create de-a lungul a mai bine de nouă decenii. Repunerea în circulaţie a unor documente radiofonice unice, din domeniile publicisticii, literaturii, teatrului și muzicii, devenite prin schimbare de suport carte, CD, audiobook, toate purtând marca Radio România – Editura Casa Radio, a fost răspunsul nostru, în concordanță cu vremurile, la legitimele necesităţi de informare, educaţie şi divertisment ale publicului larg.
Anamaria Spătaru: -În prezentarea editurii se spune că aceasta reușește performanța de a transforma efemerul în peren, ce înseamnă aceasta de fapt?
Gilda Rădulescu: Un fel de Verba volant, scripta manent adaptată zilelor noastre. Oferim un suport durabil pentru ceea ce se ascultă și s-ar pierde în eter.
Anamaria Spătaru: -Care sunt principiile după care vă ghidați atunci când propuneți planul editorial?
Gilda Rădulescu: La fiecare târg de carte, la fiecare concert, la fiecare interacțiune cu publicul nostru, suntem foarte atenți la cerințele (dorințele!) lui. Peste aceste cerințe, suprapunem câteva criterii: de oportunitate, reprezentativitate, competitivitate, fezabilitate, rentabilitate.
Anamaria Spătaru: -Care sunt cele mai căutate colecții ale editurii?
Gilda Rădulescu: Este foarte greu să alegi, pentru că fiecare își are publicul său. Dar fără doar și poate, colecțiile-vedetă ale editurii sunt cele dedicate copiilor: „Noapte bună, copii!“, „Radio-Prichindel“, „A fost odată ca niciodată“. Apoi, poezia. Paradoxal, nu? „Biblioteca de poezie românească“ – colecția de poezie în lectura autorului – își are publicul său fidel. Și am fi total nedrepți dacă nu am vorbi despre colecțiile de muzică. „Radio România Muzical“ – cea mai nouă colecție a noastră, gândită împreună cu colegii de la Radio România Muzical și lansată la 1 noiembrie 2018, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de radiofonie românească, s-a bucurat de mare succes. Nu am vrea să prejudiciem nici iubitorii de teatru! Amintim doar două dintre colecțiile de profil, Fonoteca de Aur și Ora veselă, două colecții foarte îndrăgite și căutate.
Anamaria Spătaru:-Acordați foarte multă atenție colecțiilor pentru copii, dar și întâlnirilor cu aceștia, la Gaudeamus standul editurii este tot timpul vizitat de cei mici, și pentru ei organizați majoritatea evenimentelor. De ce?
Gilda Rădulescu: -Suntem de acord cu faptul că acordăm multă atenție colecțiilor pentru copii și întâlnirilor cu ei, dar nu și cu faptul că organizăm majoritatea evenimentelor pentru ei. Poate pentru că ei fiind mai colorați și mai gălăgioși, sunt mai vizibili.
Suntem o generație care a crescut și s-a format cu poveștile de la radio (sau de pe discuri – producțiile Radio România transpuse pe vinil de Electrecord). Cunoaștem aceste valori. Crezul nostru este că împărtășindu-le celor mici, vom trăi într-o societate mai bună. Până la urmă, vorbim de educație, de cultură, de divertisment de calitate.
Anamaria Spătaru: -Cum au evoluat de-a lungul timpului formatele în care apar lucrările publicate?
Gilda Rădulescu: Pe parte literară, de la carte, la audiobook. Avem două formule editoriale pentru produsul audiobook. Una acoperă sensul cel mai răspândit de pe piaţă, respectiv transpunerea unui conţinut literar pe suport sonor/ CD (colecţiile de teatru radiofonic, colecţiile de poveşti „Noapte bună, copii!” și „A fost odată ca niciodată“, colecţia „Lecturi pe întuneric”…). Aici, digipack-urile și box-urile elegante au înlocuit vechile carcase de plastic. Cealaltă formulă editorială este un produs hibrid, complex şi sofisticat, ce reuneşte text, ilustraţie şi înregistrare sonoră/ CD (colecţia de poezie în lectura autorului „Biblioteca de poezie românească”, colecţia de teatru radiofonic pentru copii „Radio-Prichindel“, colecţia etnografică „Lada de zestre”…). Aici, vorbim de cele mai multe ori despre carte-obiect. Am amintit de minunatul Luceafărul de Mihai Eminescu, un album de benzi desenate conceput de artistul Alexandru Ciubotariu, însoțit de un disc audio cu trei înregistrări din Fonoteca Radio: Luceafărul în interpretarea actorilor George Vraca, Ion Caramitru și Ada Condeescu (În curând, vom avea un nou tiraj!).
Pentru a face trecerea spre partea muzicală, o să amintim de Spărgătorul de nuci, audiobook (carte ilustrată+CD) din colecția „Radio-Prichindel“, o apariție-eveniment, o fuziune de genuri (muzical şi teatral), prin plasarea pe CD atât a piesei radiofonice, cât şi a suitei baletului de Ceaikovski (în interpretarea Orchestrei Naţionale Radio). O formulă inovatoare, de educaţie cvadruplă: literară, plastică, teatrală şi muzicală.
Pe parte muzicală, am înlocuit CD-ul clasic, în carcasă de plastic, cu digipack-uri și box-uri elegante. Colecțiile de muzică clasică și jazz (de la „Radiolegende“ la „Jazz-forum“) au prezentări (booklet) generoase, semnate de specialiști în domeniu.
Există în portofoliul editurii și un e-book: Istoria românilor în 100 de momente esenţiale, lucrat împreună cu colegii de la Radio România Regional.
Anamaria Spătaru: -Cât de complicat este să repuneți în circulație astăzi marile voci ale culturii? Există și dificultați, obstacole?
Gilda Rădulescu: -Câteodată este complicat. A lucra cu material de arhivă, nu este cel mai ușor lucru. Avem parte de încercări – masterizarea este una dintre ele. Câteodată, calitatea benzii magnetice peste care au trecut ani (și chiar intemperii!) ne dă bătăi de cap. Restaurarea și masterizarea sunt activități laborioase, care, pe lângă timp și migală, cer echipamente și programe la zi, pe cât de sofisticate, pe atât de costisitoare. Avantajul nostru este că beneficiem de tot suportul colegilor noștri din Radio, operatori, regizori, ingineri de sunet, adevărați vrăjitori în domeniu (vrăjitorul nostru de serviciu este Marilena Barabaș).
Dacă vorbim despre dificultăți în adevăratul sens al cuvântului, vorbim despre drepturile de autor și drepturile conexe drepturilor de autor. Depunem o adevărată muncă de detectiv, pentru a-i descoperi pe autori, traducători, compozitori interpreți sau/și reprezentanții acestora. Beneficiem de ajutorul asociaților de gestiune colectivă, dar o marte parte dintre autori și artiști nu fac parte din ele. Cealaltă problemă, tot legată de drepturile de autor, sunt autorii „de neatins“, „blocați“, care fie nu au o situație patrimonială clară (procese pe rol, acte incomplete), fie şi-au cesionat exclusiv drepturile de autor, în beneficiul unei singure edituri.
Anamaria Spătaru: -Care este în mod obișnuit modalitatea prin care cumpărătorii pot cumpăra produsele editurii?
Gilda Rădulescu: -O să ne referim la vremurile trecute, din păcate. Pandemia a schimbat obiceiurile.
Avem două puncte de vânzare directă: Librăria Casa Radio, aflată la intrarea în sediul Radio România, în strada Temișana, nr. 31, și punctul de vânzare din foaierul central al Sălii Radio (care funcționează în corelație directă cu desfăşurarea concertelor de la Sala Radio).
Tot pentru vânzare directă este și site-ul editurii: www.edituracasaradio.ro.
O altă modalitate este participarea la târgurile de carte sau evenimentele de gen. Numim câteva dintre ele: Gaudeamus, caravana Gaudeamus, Festivalul Enescu, Bookfest, Strada de carte, Librex, Libris…
Și a treia modalitate: prin librăriile partene. Câteva dintre ele: Cărturești, Humanitas, La Două Bufnițe, Libris, Magazinul Muzica ș.a.
Anamaria Spătaru: -Ce s-a întâmplat în vremea pandemiei? S-au schimbat obișnuințele lor?
Gilda Rădulescu: -Da și nu. Momentan, ambele puncte de vânzare ale Librăriei sunt închise. De târguri nici nu poate fi vorba (poate doar cele on-line). Funcționăm cu site-ul și librăriile partenere.
Ne bucură, însă, că primim emailuri și telefoane. Publicul nostru se interesează de noile apariții. Ne și ceartă, ne și încurajează, ne și felicită…
Anamaria Spătaru: -Printre cele mai recente CD-uri publicate, se numără cel al interpretei de jazz Luiza Zan acompaniată de Big Band-ul Radio. Care este povestea acestui CD?
Gilda Rădulescu: -Albumul Luiza Zan și Big Band Radio dirijat de Ionel Tudor, Night and day, a apărut la începutul lunii octombrie. Mai exact, pe 7 octombrie, ziua în care Luiza Zan a împlinit o vârstă rotundă.
Povestea? Una… clasică! Începutul este concertul electrizant de la Sala Radio, din februarie 2019, un concert pe care Luiza Zan, una dintre cele mai bune voci de jazz autohtone, l-a susținut alături de Big Band-ul Radio, dirijat de inepuizabilul Ionel Tudor. După concert, le-am propus Luizei Zan și colegilor din Big Band să punem acest concert pe CD. Acordul lor (și aprobarea Comitetului Director) a însemnat începutul muncii de redacție: mixajul și masterizarea – excepțional realizate de inginerul de sunet Călin Gibescu (noi le numim „etalon“. Și, dacă o să ascultăți discul, o să înțelegeți de ce!), ascultarea cu atenție a materialului sonor (colegul nostru, redactorul muzical Tiberiu Comandașu are toate meritele!), contractele de drept de autor și conexe, obținerea de autorizații, scrierea textului de prezentare (chapeau, Moșu’), traducere lui, proiectul grafic („așa da, așa nu, hai să mai schimbăm aici…“, mulțumim pentru răbdare, Daniel Ivașcu!), corecturi, iar ascultare, iar corecturi, bun de tipar, calibrări de culoare la tipar… Și gata! O poveste frumoasă, cu care ne mândrim!
Anamaria Spătaru: -CD-ul acesta nu va beneficia probabil de o lansare așa cum suntem obișnuiti, în foaierul Sălii Radio sau în alt loc în care publicul poate veni. Pot fi suplinite cumva aceste evenimente?
Gilda Rădulescu: -Noi alegem să sperăm! Concertul de lansare este programat în decembrie. Dacă nu va fi să fie, vom găsi alte modalități. Sigur, până atunci, vom vorbi despre apariția albumului. La Radio. Și pe rețelele de socalizare. Și din om în om. Ca despre un lucru bun, frumos și luminos, apărut în vremuri gri și grele.
Evenimente suplinite? Nu. Interacțiunea artist-public nu poate fi suplinită. Există o energie pe care niciun zoom din lume nu o poate capta!
Anamaria Spătaru: -La 1 Noiembrie, sărbatorim ziua Radio România. Tradițional, editura pregătește apariții deosebite în preajma acestei zile. Ce ați pregătit în acest an, 2020?
Gilda Rădulescu: -La 1 Noiembrie 2020, sărbătorim cei 92 de ani de istorie trăită și, nu de puține ori, făcută de această inestimabilă instituție care este Radio România. Și dacă vorbim de această istorie, ne gândim și la îndelungata perioadă de manifestare a excelenței artei muzicale românești. Este suficient doar să amintim câteva nume din pleiada muzicienilor care au contribuit decisiv la instituirea și dezvoltarea Orchestrei Simfonice Radio, artiști care, împreună cu această formație, ofereau publicului programe de concerte, fie prin transmisii radio, fie prin spectacole cu public în sală: Mihail Jora, Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Ionel Perlea, George Enescu, Constantin Silvestri, iar mai recent Iosif Conta, Emanuel Elenescu, Horia Andreescu.
Aceste standarde ale excelenței sunt menținute și în prezent. Sub semnul lor, de 1 Noiembrie, de Ziua Radioului, prezentăm un nou album de colecție: „Alexandru Tomescu, Concerto“. Albumul îl are în prim-plan pe apreciatul violonist Alexandru Tomescu – solist concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio România, alături de Orchestra Națională Radio, dirijori – Cristian Măcelaru și Tiberiu Soare, șefi de orchestră cu activitate artistică de notorietate în țară și peste hotare și cuprinde lucrări emblematice din repertoriul concertant violonistic, creații semnate de Wolfgang Amadeus Mozart, Camille Saint-Saëns și Antonín Dvořák, în înregistrări Radio România din 2014 și 2015.
Albumul „Alexandru Tomescu – Concerto” poate fi ascultat integral chiar de Ziua Radioului, duminică, 1 Noiembrie, începând cu ora 10.00, la postul Radio România Muzical, partener în realizarea acestui album.
Tot pe 1 Noiembrie, sărbătorim Ziua Radioului cu… o poveste! O poveste care a început pe 2 noiembrie 1956, când la Radio România a fost difuzată prima ediție a emisiunii „Noapte bună, copii!“.
De mai bine de douăzeci de ani, „Noapte bună, copii!“ este și colecția-vedetă a Editurii Casa Radio. De 1 Noiembrie, ea se îmbogățește cu două volume din seria „Din basmele lumii“. (Re)întâlnirea cu vocile marilor actori Leopoldina Bălănuță, Octavian Cotescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Alexandrina Halic, Costache Antoniu, Elena Pop, Liliana Tomescu ș.a. este mai mult decât o încântare. Adăugăm la aceasta și culoarea pe care o aduce de fiecare dată ilustratorului colecției noastre, îndrăgitul Ciubi!
Anamaria Spătaru: -Care este cel mai frumos gând pe care vi l-a adresat vreun cumpărător, ascultător sau om de cultură?
Gilda Rădulescu: –Cred că asta e cea mai grea întrebare. Sunt atât de multe!
O să mă opresc la o imagine. Niște ochi de copil, luminoși, la întâlnirea cu un audiobook. Și zâmbetul, și chicotelile! Și mânuțele întinse cu nerăbdare. Aceleași mânuțe care aplaudau frenetic la întâlnirea cu Alexandrina Halic (minunata noastră artistă, care este ambasadorul nostru „Radio-Prichindel“ și „Noapte bună, copii!“). Și aceiaşi ochi, numai zâmbet, când Ciubi (artistul plastic Alexandru Ciubotariu, cunoscut și ca Pisica Pătrată, celălalt ambasador al colecțiilor noastre pentru copii) i-a întins markerul ca să deseneze. Și, brusc, seriozitate, atenție. Și un oftat din tot sufletul. De satisfacție.
