Pentru prima oară Art Safari s-a desfășurat, anul acesta, în două locații diferite, la Victoria Tower și la AFI Cotroceni, intrarea fiind liberă în satelitul din mall, iar selecția artiștilor și lucrărilor mult mai coerentă decât în spațiul expozițional principal, de pe Calea Victoriei, nr. 15. Tot mai popular de la an la an (pentru acces s-au format frecvent cozi), Art Safari și-a extins perioada inițială de desfășurare, 11-20 septembrie 2020, până pe 27 septembrie 2020, făcând să se suprapună, din nou, cu Vienna Contemporary. Totuși, s-au ținut amândouă evenimentele fizic, nu online, în condițiile în care în perioada aceasta majoritatea bienalelor și târgurilor internaționale de artă de peste tot din lume s-au amânat sau chiar anulat.
Cum susțineam și despre Vienna Contemporary într-un articol anterior, motivul pentru care este important că un eveniment de proporții, cum este târgul de artă, s-a ținut anul acesta, este acela că astfel se menține (sau măcar dă impresia că se menține) o anume dinamică în arta contemporană, necesară atât pentru artiști și curatori, cât și pentru instituțiile de artă și organizatori. Dacă ne raportăm strict la selecția curatorială, având în vedere efemeritatea unui muzeu pop-up și provocările organizării unui proiect de mare amploare în condițiile actuale ale contextului pandemic, Art Safari 2020 merită toată aprecierea pentru că a reușit să aducă împreună, și de această dată, un număr impresionat de lucrări ale unor artiști relevanți atât pe plan local, cât și internațional. Pe de altă parte, însă, simpla reunire a unor nume consacrate nu este suficientă pentru a da coerență sau pentru a coagula un așa-numit „fir roșu conducător”. În plus, câteva întâmplări din cadrul ediției de anul acesta au transformat Art Safari într-un eveniment destul de controversat și politizat, atrăgând critici tăioase din partea unora dintre artiști și jurnaliști culturali.
Urmărind evenimentul încă de la primele sale ediții, impresia de colecție muzeală nomadă devine tot mai pronunțată pe măsură ce anumiți artiști și chiar anumite lucrări revin în selecție, fiind, desigur, dispuse diferit, în funcție de locație. Highlight-ul mi s-a părut pavilionul internațional, care anul acesta a fost dedicat faimosului grup activist feminist anonim Guerrilla Girls. Bine marketată, „The Art of Behaving Badly” a atras cu siguranță un public numeros, dar conținutul și modalitatea de expunere aleasă au scos în evidență mai degrabă promisiunile exagerate, decât ideile radicale feministe menite să inspire. M-a dus cu gândul la o altă expoziție (la fel de bine marketată) a unui faimos artist tot anonim, „The Art of Banksy”, care a avut loc anul trecut la Arcul de Triumf din București.
Mult mai închegată s-a arătat expoziția de la AFI Cotroceni, unde au fost expuse lucrări și instalații semnate Ana Bănică, Costin Ioniță sau Obie Platon, alături de proiecte de master realizate de absolvenți UNArte.
Fără intenția de a îngroșa rândurile criticilor Art Safari, constat doar evoluția unuia dintre cele mai importante evenimente anuale de artă din București, fiind solidară cu artiștii care au întâmpinat neplăceri în ceea ce privește expunerea operei lor, dar mulțumită totodată că am putut vizita (și recenza) și ediția de anul acesta.
Text de Ana Daniela Sultana Cipariu
Fotografii de Cristian Constantin Sultana