Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 16.00-19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).
Revista Observator cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului.
Eveniment cinstit de COTNARI!
„Condițiile speciale de prevenire a COVID 19 ne pun în situația de a oferi publicului interesat de Maratonul de Poezie și Jazz doar transmisiunea în direct pe Radio România Cultural, luni, 31 august 2020, între orele 16.00-19.00, și transmisiunea online a evenimentului. Vă mulțumesc pentru înțelegere.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Continuăm seria de interviuri a Maratonului de Poezie și Jazz cu artista Cătălina Beța:
În urmă cu 12 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. De-a lungul timpului, s-au succedat poeți și muzicieni contemporani, iar evenimentul a căpătat amploare. Care sunt primele imagini la care te gândești acum atunci când spui Maratonul de Poezie și Jazz?
Primele imagini la care mă gândesc acum când spun Maratonul de Poezie și Jazz sunt metamorfoze de cuvinte – copii sau cuvinte – zâne și zâni care plutesc dansând prin aer pe muzici de harfe, respirând și iubindu-se fericite, regăsindu-și locul în băncile școlii, în fața blocului, prin cafenele sau dughene de cartier, într-un capăt de țigară sau într-o cameră strâmtă în care cineva se ascunde după niște cărți, în coadă la Mega sau când un băiat îi aduce flori unei fete la o primă întâlnire.
Cuvintele, limba română, nestrangulate, dându-și măștile jos de pe față, cuvintele privindu-se în ochi, cuvintele, eliberate din lanțuri, eliberate din cuști, cuvintele tolănindu-se pe cearșafuri în Vamă și bând frappe pe nisip… Cuvintele, încingând o horă or îmbrățișate într-un tango. Cuvintele, vorbind.
De la ediție la ediție, acest eveniment a adus pe scenă poeți și muzicieni într-un format care atrage un public divers, atât pe cel prezent la fața locului, cât și pe cel care ascultă transmisiunea live, la Radio România Cultural. Crezi că acest format de spectacol va influența modul în care vor fi gândite alte evenimente, în spațiul real sau virtual, în viitor?
Da, cred. Atât spațiile în care se desfășoară, cât și structura evenimentelor facilitează ascultarea, reflexia, cugetarea. Muzica continuă organic voluptatea ingenuă a simțămintelor și frământărilor cotidiene exprimate prin cuvântul scris și rostit și creează spațiul ca acestea să se așeze și să-și găsească sensuri și rezolvări în noi.
Cred că poezia și muzica formează un tandem perfect și că el poate fi replicat atât în spațiul virtual, cât mai ales în spațiul real, unde ele vibrează și reverberează.
Ai creat în aceste luni în care distanțarea socială a trebuit să fie adoptată de noi toți? Unii dintre participanții la Maraton au trăit și timpuri cu alte restricții, alții acum s-au confruntat pentru prima dată cu îngrădiri ale libertății.
În aceste luni de distanțare socială am luptat să trăiesc. M-am confruntat pentru prima dată cu acest tip de îngrădire a libertății, însă am adunat respirații și zbateri, material brut pentru a crea, la fel ca de alte dăți în care libertatea mea a fost îngrădită în alte feluri. A fost un timp revelații și de măsurare a mea cu mine. Un timp de tras linii și de nașteri interioare ale unor fiare și ale unor zei pe care nu i-am mai întâlnit până acum.
Uneori, actul artistic, actul de creație, se află în centrul vieții, iar alteori nu mai poate ocupa acest loc. Ai trăit perioade mai bizare decât cele de acum?
Da, am trăit perioade mai bizare. Însă nu aș considera încheiată perioada prezentă, de aceea consider că e prematur să trag o concluzie. Încep să cred că mai este loc pentru surprize.
Cum refaci relația izolare/alienare – act de creație– spațiu exterior?
De la exterior spre interior, spre a debloca din nou fragilități în jurul cărora am ridicat ziduri. Deocamdată lucrez. Pe bucăți. În pași mici. Se spune că inspirația trebuie să te găsească la lucru.
Un loc – imaginar ori real – unde-ți dorești să poți crea sau recrea în curând ar fi…
…un paradis izolat de restul lumii, protejat, liber, în natură, unde sunt adunați creatori…
…într-o tabară de creație, într-o cabană, pe nisip în Vamă sau undeva unde e puțină lume și se aud doar valurile. În camera mea. Pe iarbă lângă lac, în Cișmigiu.
_
Cătălina Beța este cântăreaţă şi compozitoare, experimentând mai multe genuri muzicale (jazz, bossa nova şi choru, blues, electro, rock, folk). Este o prezență unică în peisajul muzical autohton, o voce pură, sensibilă şi de forţă totodată; marchează peisajul underground al muzicii româneşti, poziţionându-se ca una dintre cele mai bune voci din ţară la ora actuală. Cătălina cântă de mică; muzică bisericească şi muzică pop, în liceu cântă rock (în prima ei trupă, numită „No name”). În timpul facultăţii de Psihologie, în Iaşi, este o prezență îndrăgită a Cenaclului de Folk din Iaşi (cunoscută mai ales pentru piesa ei, „Gândacul”); este cooptată ca solistă în trupa de blues „Excentric Blues Band”; se întâlneşte cu jazzul la clasa de jazz a D-lui Pr. Romeo Cozma (unde participă un semestru ca auditor anonim şi tăcut în cadrul unor clase de jazz predate de saxofonistul şi profesorul Fulbright Rick Condit), descoperire care îi modifică definitiv felul de a asculta muzica. În bogăţia de armonii şi ritmuri, Cătălina găseşte echilibrul perfect dintre elementele fixe si elementele mobile, astfel încât să se simtă liberă şi în siguranţă totodată, stimulată creativ, dar şi hrănită, simplu, dar şi sofisticat. Educaţia informală muzicală începe la Iaşi, odată cu întâlnirea cu Pr. Dr. Romeo Cozma, Facultatea de Muzică a Universității de Arte „George Enescu”, secţia jazz, Iaşi. Autodidactă în materie de muzică, învaţă foarte mult de la colaboratori, din audiţiile sale nesfârşite şi este direcţionată în studiu şi de muzicienii alături de care cântă. Câștigă premii importante la concursuri muzicale și participă la workshop-uri de profil. Debutează în jazz la Gala Studențească a Festivalului Internațional de Jazz- Richard Oschanitzky, 2004; în 2006, martie-mai susține concerte de jazz alături de muzicieni locali în cadrul unor serate culturale desfășurate în KuCaff, Magdeburg, Germania; în 2006 participă în Gala Studențească a Festivalului Internațional de Jazz- Richard Oschanitzky, Iasi. Apoi se retrage timp de câţiva ani din viaţa muzicală. În 2008 se mută în Bucureşti şi din 2013 se dedică complet muzicii. Începând cu anul 2016, devine și studentă a Universității Naționale de Muzică București, secția Compoziție Jazz. De-a lungul timpului, activează în proiecte muzicale (Jazzapella, muzicalul „Tarot Tales” de Mircea Tiberian, Nud Jazz Duo, Cosmic Q, „Foxy Lady” blues band, Beatles’n’Jazz, Corul Regal) variate şi colaborează cu muzicieni valoroşi ai scenei româneşti, cum ar fi: Marius Mur Vrânceanu, Ati de Chile, Andreas Aron, Le Vant, Jul Baldovin, Liviu Negru, Ciprian Pop, Capriel Dedeian, Garbis Dedeian, Sorin Terinte, Alex Borşan, Adrian Flautistu, Iulian Nicolau, Alex Man, Ioan Gyuri Pascu, Sorin Romanescu, Dan Mitrofan, Albert Tajti, etc. Cătălina Oana Beţa susţine concerte în Bucureşti, Bruxelles, Magdeburg, Iaşi, Timişoara, Suceava, Ploiești, Călăraşi, Bacău, Piatra Neamţ, Brăila, Tulcea, Constanţa, Vama Veche etc.