Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 16.00-19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).
Revista Observator cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului. Eveniment cinstit de COTNARI!
„Condițiile speciale de prevenire a COVID 19 ne pun în situația de a oferi publicului interesat de Maratonul de Poezie și Jazz doar transmisiunea în direct pe Radio România Cultural, luni, 31 august 2020, între orele 16.00-19.00, și transmisiunea online a evenimentului. Vă mulțumesc pentru înțelegere.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Continuăm seria de interviuri a Maratonului de Poezie și Jazz cu scriitorul Ioan Matiuț:
În urmă cu 12 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. De-a lungul timpului, s-au succedat poeți și muzicieni contemporani, iar evenimentul a căpătat amploare. Care sunt primele imagini la care te gândești acum când spui Maratonul de Poezie și Jazz?
Maratonul de Poezie și Jazz este un spectacol de poezie și muzică care nu plictisește, pentru că organizatorii și-au propus să aducă în fața publicului poeți valoroși de facturi și generații diferite, alături de muzicieni de jazz de prestigiu. În contrast cu unele întâlniri literare de gașcă poetică, la care ai senzația că asculți același poem de la un capăt la altul. Maratonul a legat în timp prietenii, fiind un excelent prilej de contact cu creația proaspătă, schimb de de idei și de cărți nou apărute.
De la ediție la ediție, acest eveniment a adus pe scenă poeți și muzicieni într-un format care atrage un public divers, atât pe cel prezent la fața locului, cât și pe cel care ascultă transmisiunea live, la Radio România Cultural. Crezi că acest format de spectacol va influența modul în care vor fi gândite alte evenimente, în spațiul real sau virtual, în viitor?
Este evident că și poezia va trebui să se adapteze provocărilor viitorului. Maratonul de Poezie si Jazz este un experiment de succes. Alături de alte inovații gen performance poetry, sunt convins că va influența felul în care poezia va fi adusă mai aproape de gusturile publicului. Nu cred că mai ajunge să-ți citești pur și simplu poemele, fără să faci din asta un spectacol, să-ți implici spectatorul, chiar să-l șochezi. Important este ca, astfel de vehicule să aducă ceva în plus poeziei, să nu o coboare în divertismentul ieftin. Maratonul de Poezie și Jazz este un format performant care îmbină fericit poezia cu muzica de calitate, fără ca ele să se paraziteze reciproc.
Cert este că, asistăm, nu numai la o schimbare de paradigmă dar și la o abandonare a cutumelor în materie de literatură. Spre ce vor duce toate acestea și unde se va reface legătura scriitor – cititor, rămâne la mâna imaginației dar și a valorii „actorilor” care se străduiesc să convingă.
În plină pandemie, fiecare poet invitat la Maraton va citi, timp de cinci minute, în direct la Radio România Cultural, poeme inedite sau deja publicate. Tu ce ai ales?
De obicei, îmi aleg poemele în funcție de natura evenimentului, de public, dar și de dispoziția de moment. Orice ieșire în public este un test, pe care încercăm să îl trecem cât mai bine. Și asta se simte imediat, prin felul în care rezonează publicul pe care nu-l interesează dacă poemele au fost publicate sau sunt inedite. Voi citi o conbinație de poeme vechi și noi, care să mă reprezinte.
Ai scris în aceste luni în care distanțarea socială a trebuit să fie adoptată de noi toți? Unii dintre participanții la Maraton au trăit și timpuri cu alte restricții, alții acum s-au confruntat pentru prima dată cu îngrădiri ale libertății.
Poetul păstrează tot timpul o distanță între laboratorul său creativ și cotidian. Creația în sine este solitară. Dar este o distanțare diferită de cea impusă de pandemie, care ca orice constrângere, nu are nimic creativ. În schimb, atmosfera apocaliptică m-a făcut să-mi fac o selecție a poemelor vechi sau noi, să le adun într-o carte care a și apărut la editura Tracus Arte: contraatacul de panică. Titlul cred că spune totul…
Uneori, scrisul se află în centrul vieții, iar alteori nu mai poate ocupa acest loc. Ai trăit perioade mai bizare decât cele de acum?
Bizare e puțin spus. Să fii blocat în locuință și să vezi non stop știri halucinante la televizor și în presa online, cu virusul invizibil care pândește de peste tot și ucide. Când imaginația o ia razna, născocind nesfârșite scenarii de filme horror. Care vin la pachet cu tot tacâmul: atacuri de panică, obsesii, ipohondrie…
Fac parte dintr-o generație care nu a trecut prin război, catastrofe de proporții sau alte nenorociri globale. Apariția pe neașteptate a acestei situații pandemice extreme, m-a făcut să realizez cât de fragil este echilibrul în acestă lume. Dar și cât de descoperiți și neputincioși suntem în fața unor astfel de situații, cu toate performațele științifice și tehnice de care avem parte.
Cum refaci relația izolare/alienare – scris – spațiu exterior?
Scrisul este o defulare, un paratrăznet al emoțiilor. Pentru mine, spațiul exterior sinonim cu libertatea, este vital. În acele zile mi-am dat seama că o prelungirea a izolării, ar duce la o depresie cu efecte greu de estimat. Este adevărat că, însăși poezia se hrănește adeseori cu experiențe limită. Însă, le prefer pe cele asumate celor impuse.
Un loc – imaginar ori real – unde-ți dorești să poți scrie sau citi în curând ar fi…
Citesc oriunde există cineva cu care să împărtășesc starea poeziei.
De obicei, nu scriu când îmi doresc. Dar mi-ar plăcea să fie la munte lângă un pârâu limpede, zglobiu. Ori la mare, în asfințit sau răsărit de soare. Am și o fantezie: în spațiu, la bordul mașinii lui Elon Musk, în căutarea punctului de sprijin.
contraatacul de panică 17
nu te apropia prea mult
abisul e
pretutindeni
nici statul pe loc
nu e sigur
gândul
ar putea să-ți tragă
pământul
de sub picioare
_
Ioan Matiuţ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România. Este licenţiat al Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă apăsată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor-şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR, unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă, poloneză, chineză, slovacă şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.), Principesei Margareta a României, precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne.
A publicat următoarele volume de poezie: stâlpi de sare, editura Mirador (1996); umbre, editura Mirador (1999); priviri, editura Mirador (2003); déjà vu, colecţia „Poeţii urbei”, editura Dacia (2005); déjà vu, ediţie în limba maghiară, editura AB Art, Bratislava(2010); între ceruri, editura Brumar (2009); respiră să nu uiţi, editura Tipo Moldova (2011); fuga din urmă, editura Tracus Arte (2013), după perete, editura Mirador (2015), toate acestea, ediţie în limba chineză, editura Casa Româno – Chineză, (2016). A publicat poeme în mai multe antologii în ţară şi străinătate. În 2020, publică volumul de poezii contraatacul de panică, Editura Tracus Arte.