Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 16.00-19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).
Revista Observator cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului. „Condițiile speciale de prevenire a COVID 19 ne pun în situația de a oferi publicului interesat de Maratonul de Poezie și Jazz doar transmisiunea în direct pe Radio România Cultural, luni, 31 august 2020, între orele 16.00-19.00, și transmisiunea online a evenimentului. Vă mulțumesc pentru înțelegere.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Eveniment cinstit de COTNARI!
Continuăm seria de interviuri a Maratonului de Poezie și Jazz cu scriitoarea Cătălina Matei:
În urmă cu 12 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. De-a lungul timpului, s-au succedat poeți și muzicieni contemporani, iar evenimentul a căpătat amploare. Care sunt primele imagini la care te gândești acum când spui Maratonul de Poezie și Jazz?
Primele imagini… văd o cătălină în public, tremurată că e doar la câțiva metri de cei pe care abia îi descoperise făcând de-a cititul cu ei, aproape de poeții contemporani de care aflase că există, că poeții nu sunt doar morți, și acum îi vede cu piele, cu oase, cu tot. Și mai ascultă și ce-i place să asculte și totul era pe aleselea. Acum? Mi se pare un eveniment cu care m-am obișnuit și care mi-e așa de aproape, că nici nu știu ce să mai zic. Ar trebui să iau puțină distanță ca să zic mai bine. Și nu iau 😊
De la ediție la ediție, acest eveniment a adus pe scenă poeți și muzicieni într-un format care atrage un public divers, atât pe cel prezent la fața locului, cât și pe cel care ascultă transmisiunea live, la Radio România Cultural. Crezi că acest format de spectacol va influența modul în care vor fi gândite alte evenimente, în spațiul real sau virtual, în viitor?
Cred că a influențat deja. Fiindcă deja există și alte maratoane – atât reale, cât și virtuale. Iar dacă se vor face și mai multe, nu are decât să fie de bine.
În plină pandemie, fiecare poet invitat la Maraton va citi, timp de cinci minute, în direct la Radio România Cultural, poeme inedite sau deja publicate. Tu ce ai ales?
Am ales să citesc din cartea pe care o tot pârgui.
Ai scris în aceste luni în care distanțarea socială a trebuit să fie adoptată de noi toți? Unii dintre participanții la Maraton au trăit și timpuri cu alte restricții, alții acum s-au confruntat pentru prima dată cu îngrădiri ale libertății.
Am scris, dar nu despre sau fiindcă pandemie, ci fiindcă perioada asta a coincis cu un timp foarte dureros mie și asta mi-a fost adunarea în mine.
Uneori, scrisul se află în centrul vieții, iar alteori nu mai poate ocupa acest loc. Ai trăit perioade mai bizare decât cele de acum?
Cred că toată viețișoara mea e o bizarerie, dar așa perioadă în care nu să te mai poți bizui, că totul alunecă, de la mare la mic, nu am mai.
Cum refaci relația izolare/alienare – scris – spațiu exterior?
Nu știu dacă e ceva de refăcut. Prea multă energie se duce în re-faceri și în re-lații. Scrisul vine în situații non orișicât, e strecurabil.
Un loc – imaginar ori real – unde-ți dorești să poți scrie sau citi în curând ar fi…
Lângă. Apă, apă, multă apă. Și perne, multe perne. Pe care să te așezi când ieși din apă. Nu din oameni. Din apă.
patru feluri de întrebuințare a cepei
1.
s-a desfăcut la cămașă
a scos ceapa de la piept
și-a început
primele foi murdare de mătase și pământ
sunt trecătorii
le îndepărtează, nu are nevoie de ele
urmează fata de la grădiniță
i-a uitat numele și
n-o poate căuta pe facebook
învelișul ăsta e profa
aia care i-a zis că e făcut pentru eșec
asta e slujba lui
uite colegii șeful
nu mai sunt
a tot dat la o parte dar
trebuie că are multe învelișuri
că tot au mai rămas
a scos celelalte funcții ale sale
de fiu de tată de soț și amant
a rămas cu miezul
n-a așteptat să-și pună întrebarea
cine dracu mai e și ăsta
a deschis frigiderul
a luat brânza
și-a mâncat
2.
tu-ți ceapa mă-tii
nu faci nici cât o ceapă degerată
iar el s-a revoltat și s-a făcut artist
3.
o putea domoli doar prin călire
doar numele îi amintea ce a fost
4.
mi-am atins în treacăt bărbatul
a făcut doi pași înapoi
și-a înfipt căștile mai bine în urechi
trebuie să fim solidari mi-a zis cu cei în dureri
cu cei care nu mai cunosc apropierea
cu cei care vor muri la distanță
ascultă noi vorbim și ei se îmbolnăvesc
am luat cuțitul tocătorul și ceapa
așa începe totul la bucătărie
când te retragi să pregătești hrană
de parcă ar fi singurul lucru care te ține în viață
și-apare cel făcut din apropiere de ce plângi mama
tai ceapa nimeni n-are voie să plângă decât sfârtecat
_
Cătălina Matei (n. 1988, București) a absolvit cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității Naționale din București și ale Facultății de Interpretare Muzicală (UNMB). Apoi s-a răsucit și a urmat masteratul de Teoria literaturii și literatură comparată (Universitatea Națională din Buc.).
A câștigat câteva concursuri literare, unul dintre ele având ca urmare debutul ei la editura Tracus Arte în 2014, cu volumul de poezii Lanul cu sârme întinse.
A fost profesoară și vatman al cafenelei culturale „Tramvaiul 26”. În zilele noastre este redactor și se joacă de-a traducerile (traducerea ei de inimă este antologia Poeme alese – Anne Sexton, pe care a realizat-o împreună cu Diana Geacăr).
