Astăzi, 22 noiembrie 2010, Cărtureşti sărbătoreşte un deceniu de la deschiderea primei librării. Cu 10 ani în urmă, în contextul unei pieţe de carte în declin, deschiderea unei librării părea un moft, o investiţie într-o cauză pierdută. Nu a fost o simplă librărie, ci o investiţie într-o idee, într-un spaţiu cultural alternativ în care întâlnirea cu volumele a fost mediată de o altfel de experienţă. În timp, s-a ajuns la “mai mult decât o librărie”, o reprezentare a unui mod de a gândi şi de a acţiona în lume, un nod cultural independent, un spaţiu al libertăţii de expresie şi inovaţie. Acest lucru a fost posibil pentru că au fost aduşi atât publicul cât şi creatorii, la o cană de ceai, alături de volume atent alese şi de o muzică potrivită. Cărtureşti a funcţionat de la început şi ca expoziţie de carte, salon de ceai, cafenea, loc de joacă pentru copii, spaţiu expoziţional şi platformă pentru proiecte culturale.
Prima librărie Cărtureşti a fost deschisă în anul 2000 de doi tineri, Nicoleta şi Şerban, hotărâţi să creeze o comunitate de idei în jurul cărţilor. Ea funcţionează încă pe strada Edgar Quinet din Bucureşti, la nr. 9.
În 2003, Cărtureşti a deschis o a doua librărie în Bucureşti, pe strada Arthur Verona, într-o frumoasă casă de secol XIX aparţinând familiei Sturdza. Aceasta a fost şi continuă să fie cea mai mare investiţie de capital făcută într-o librărie din România. Începând cu anul 2005, la insistenţele cititorilor, Cărtureşti a inaugurat librării şi în alte oraşe ale ţării: Iaşi, Timişoara, apoi Cluj, Constanţa, Suceava, Braşov, Arad. Nu peste mult timp a luat fiinţă Cărtureşti în Muzeul Ţăranului Român şi la sediul Institutului Francez din Bucureşti. La sfârşitul lui 2008, de Ziua Naţională a României, Cărtureşti şi Institutul Cultural Român au pregătit o surpriză compatrioţilor din New York, deschizând prima librărie românească din SUA. În vara lui 2009, Cărtureşti a oferit bucureştenilor o oază de linişte şi verdeaţă în spatele librăriei. Grădina Verona, un remediu potrivit pentru toropeală şi un spaţiu pentru concerte.
Cărtureşti înseamnă astăzi 12 librării “de cărămidă” şi una virtuală (www.carturesti.ro), fiecare cu designul ei unic, realizat de arhitecţi români apreciați. De multe ori, deschiderea unei librării Cărtureşti înseamnă salvarea şi renovarea unei case de patrimoniu a cărei soartă ar fi, altfel, pecetluită. Acesta a fost şi cazul librăriei Cărtureşti de pe strada Arthur Verona, care s-a extins în 2008 într-o frumoasă casă fin de siecle, imobil sortit demolării în vederea construcţiei unui bloc de 11 etaje (detalii aici). Cărtureşti Verona este astăzi cea mai mare librărie din România (cca. 1200 mp), oferind cărţi şi lucruri care fac viaţa mai frumoasă în singurele clădiri de epocă rămase în picioare pe artera principală a Bucureştiului.
În cei 10 ani de existenţă, Cărtureşti a găzduit peste 3000 de evenimente culturale: lansări de carte, concerte, expoziţii de artă, piese de teatru sau de dans contemporan, ateliere de creaţie, proiecţii de film, târguri, conferinţe de presă. În librăriile Cărtureşti au avut loc întâlniri cu unii dintre cei mai cunoscuţi scriitori şi artişti din lume, printre care doi laureaţi Nobel (Herta Müller şi Mario Vargas Llosa), Ibrahim Ferrer, Pascal Bruckner, Jonathan Coe sau Frederic Beigbeder.
Cărtureşti lucrează cu peste 500 de furnizori din ţară şi din străinătate, oferind peste 25 de mii de cărţi diferite, 10000 de albume muzicale, 2000 de filme şi 400 de sortimente de ceai din plantaţii selectate cu grijă.
