Joi, 19 decembrie 2019, orele 19.00-21.30, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti – MNLR, cu 3 zile înainte de împlinirea a 3 decenii de la prăbuşirea regimului comunist din România, Cafeneaua critică evocă istoria de atunci împreună cu Gabriel Andreescu şi Andrei Ursu.
Gabriel Andreescu (n. 1952), fizician de formaţie, a fost în anii 1980 unul dintre cei mai importanţi dizidenţi anticomunişti ai noştri. A devenit după 1990 o proeminentă personalitate publică, militant pentru drepturile omului şi ale minorităţilor, cercetător al istoriei comunismului, profesor de ştiinţe politice, autor a numeroase cărţi, studii, articole pe aceste problematici. Implicat în organizaţii neguvernamentale, expert în drepturile omului şi ale minorităţilor, invitat să redacteze rapoarte pentru guverne şi instituţii independente internaţionale, editează şi Noua Revistă de Drepturile Omului. Dintre cărţile sale: Patru ani de Revoluţie (1994) şi L-am urît pe Ceauşescu. Ani, oameni, disidenţă (2009), alături de alte şi alte contribuţii analitice şi sintetice, documentare, memorialistice şi de opinie despre regimul comunist şi despre revoluţia din 1989.
Andrei Ursu (n. 1958), informatician stabilit în Statele Unite ale Americii, la Chicago, este fiul lui Gheorghe Ursu (1926-1985), ucis în închisoare, deţinut din cauza opiniilor sale critice despre regimul comunist. În paralel cu viaţa şi cariera sa de peste Ocean, Andrei Ursu s-a implicat în revelarea adevărului privitor la tragedia părintelui său: a insistat, a pledat, a făcut cercetări de arhive, a strîns mărturii, a depus documente la Parchet, obţinînd finalmente, în anii 2000, condamnarea vinovaţilor. Face în continuare cercetare a istoriei recente, publicînd, între altele, în colaborare cu Mădălin Hodor şi Roland O. Thomasson, „Cine a tras în noi după 22?”. Studiu asupra vinovăţiilor pentru victimele Revoluţiei Române din decembrie 1989 (apărut în Noua Revistă de Drepturile Omului, nr. 4/ 2018). Aceeaşi echipă a finalizat recent volumul Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 (în curs de apariţie la Editura Polirom).
Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.
Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1994-1998 în Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Seria a doua a debutat în noiembrie 2008 la Clubul TSC şi a continuat la Clubul A, la Club Control, din nou la Club A, la POINT şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române – MNLR. De asemenea, Cafeneaua critică organizează şi ediţii „în deplasare”, în mijlocul evenimentelor culturale pe care le dezbate.
*
Cafeneaua critică
joi 19 decembrie 2019, orele 19.00-21.30
Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti – MNLR
Str. Nicolae Creţulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei şi în spatele UNITER)
Contact: 0731-00.30.22 (Andreea Drăghicescu/ MNLR); 0737-210.978 (Paul Radu/ Cafeneaua critică)
________________
* Invitaţii „stagiunii” 2019-2020 şi participanţii la discuţii: Bogdan Ghiu, Cristina Popescu Russu, Nicolae Prelipceanu şi, prin mesaje video, Mihai Măniuţiu şi Ovidiu Şandor (despre actualitatea culturală a toamnei 2019) (ediţia a 252-a); Ion Cocora, Ioan Cristescu, Doina Papp, Ludmila Patlanjoglu, Cristina Rusiecki şi Mircea Anghelescu, Iulian Băicuş, Valentin Petculescu, Vasile Tolan (despre dramaturgia românească de Ziua ei) (ediţia a 253-a); Nora Iuga, Tiberiu Almosnino, Nicolae Prelipceanu (evocare George Almosnino) (ediţia a 254-a); Liviu Franga şi Theodor Georgescu, Tudor Dinu, Anabella Niculescu-Gorpin, Valentin Ajder (De la Aristofan la rescrierea teatrală) (ediţia a 255-a); Dana şi Stephane Maitec, Irina Ungureanu şi Iulian Băicuş, Magda Cârneci, Matei Stîrcea-Crăciun, Rodica Petre (despre expoziţia Maitec de la MNAR) (ediţia a 256-a); Mircea Cărtărescu şi Iulian Băicuş, Andrei Dîrlău, Anca Dumitrescu, Radu Petrescu-Muscel (ediţia a 257-a).
