Miercuri, 16 octombrie 2019, ora 17:00, la Teatrul Municipal ”Bacovia” din Bacău, în cadrul celei de-a XXIV-a ediții a Simpozionului Național de Estetică organizat de Centrul Cultural ”George Apostu”, va fi prezentat programul ”Cartea de identitate” ce constă într-o donație de carte realizată de APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), urmată de o conferință susținută de academicienii Răzvan Theodorescu, Mircia Dumitrescu și conf.univ.dr.Ioan Cristescu, președintele APLER, moderată de Gheorghe Geo Popa, directorul Centrului Cultural ”George Apostu”. ”Cartea de identitate” este un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar sponsorizat de Loteria Română prin intermediul căruia comunitățile din 10 orașe ale României au un acces democratic la resurse și opere culturale, artistice și identitare, de patrimoniu cultural național și din categoria operelor fundamentale. Astfel, comunitățile primesc în dar peste 1000 de cărți din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România – APLER. Partenerul turneului ”Cartea de identitate” este asociația Euro CulturArt. Partenerii media sunt Radio România Cultural, Cațavencii, Observator cultural și AgențiadeCarte.ro.
Turneul „Cartea de identitate” este, în fapt, un amplu program cultural-artistic, educativ și social prin intermediul căruia comunitățile din zece mari orașe ale României vor fi conectate la operele fundamentale ale culturii naționale, înlăuntrul cărora se găsesc adevărații noștri markeri identitari. Astfel, prin intermediul instituțiilor de cultură partenere din cele zece orașe ale programului (Craiova, București, Bacău, Brăila, Timișoara, Galați, Arad, Dumbrăveni-Suceava, Buftea și Odorheiul Secuiesc), comunitățile primesc în dar peste 1000 de cărți din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România – APLER.
Aceste daruri de carte sunt marcate de conferințe și recitaluri publice. Proiectul a debutat pe data de 27 septembrie a.c. la Craiova, în prezența unor invitați de seamă din mediul academic și universitar românesc (prof. univ. dr. Silviu Angelescu și prof. univ. dr. Nicolae Panea), moderatorii evenimentului fiind scriitorul Dan Mircea Cipariu (vicepreședintele APLER) și Lucian Dindirică (directorul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova). A doua secvență a Turneului a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București, în cadrul Festivalului Strada de C’Arte, ediția a VIII-a, 9-13 octombrie 2019, avându-i invitați pe academicianul Eugen Simion și prof.univ.dr. Silviu Angelescu.
Turneul „Cartea de identitate” va ajunge și în orașul Bacău pe data de 16 Octombrie 2019, acest eveniment derulându-se în cadrul Simpozionului Național de Estetică organizat de Centrul de Cultură „George Apostu” (16-18 Octombrie a.c.). Organizatorii turneului vor construi acest eveniment în jurul monumentalei lucrări „ARTA DIN ROMÂNIA, din preistorie în contemporaneitate” (vol. I-II, Editura Mega și Editura Academiei Române, 2019), coordonată de Acad. Răzvan Theodorescu și Acad. Marius Porumb. Autorii celor două volume, care însumează peste 2.000 de pagini și peste 2.500 de imagini color, „se prezintă înaintea cititorilor cu rodul cercetarilor a două generații, cu speranța că paginile noastre vor așeza mai convingător acest domeniu de artă alături de cel literar, dramatic sau muzical, conturând un profil distinct al <<romanității estetice>>” (Acad. Răzvan Theodorescu).
Bogatul material ilustrează un excepțional tezaur artistic al României, cu numeroase aspecte ale realizărilor și performanțelor artistice, documentate de cercetările din ultimele decenii, ce pun în valoare fenomenul artistic românesc în conexiunile sale cu lumea europeană. Lucrarea „ARTA DIN ROMÂNIA, din preistorie în contemporaneitate“ apare în colecția „Civilizație românească“, proiect editorial inițiat 
de Academia Română în anul 2018 și dedicat Centenarului Marii Uniri a tuturor românilor, din care au apărut până acum peste 20 de volume. Ea conține cele mai reprezentative studii și cercetări din domeniul istoriei artelor efectuate în mediul academic și oferă o frescă a evoluției și performanțelor fenomenului artistic din spațiul românesc.
Prezentarea lucrării și deschiderea oficială a Simpozionului Național de Estetică vor avea loc la Teatrul Municipal „Bacovia”, miercuri, 16 octombrie a.c., începând cu ora 17.00. Biletele se găsesc la agenția Teatrului Municipal „Bacovia”.
Programul cultural pentru anul 2019 al Centrului de Cultură „George Apostu” se desfăşoară sub genericul „Identitate, alteritate, spirit european”.
Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, conferenţiar univ. dr. la Universitatea Hyperion din București, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vișniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Mănuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie și muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, București – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 orașe din România; realizatorul proiectului „Comedia româneasca” – momente și schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională și internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie și Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din București. În pregătire: Resurecţia oratoriei și antiteatrul.
Maestrul Mircia Dumitrescu s-a născut la 3 iulie 1941, în satul Căscioarele, județul Ilfov, fiind fiul Bălaşei (născută Dospina) şi al lui Atanase Dumitrescu. Între anii 1955-1959 urmează ciclul gimnazial la Liceul „Ion Neculce” din Bucureşti. În perioada 1959-1965 urmează cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, la clasa Maestrului Vasile Kazar. Din 1965 până în 1978 este profesor de desen la Liceul Nr. 6 din Bucureşti, luându-şi definitivatul, în 1968, gradul II, în 1971, şi gradul I în 1975. În 1967, devine membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi, în 1969, membru definitiv. În 2006, devine membru al Uniunii Gravorilor şi Litografilor Maghiari din Budapesta, Ungaria. Între anii 1975-1990 este secretar al secţiei de grafică al U.A.P. din România. Din anul 1979 până în anul 1989 – desenator artistic la editura Sport-Turism din Bucureşti. Din 1990 – lector universitar la Academia de Artă din Bucureşti, catedra de grafică. Din anul 2011 – profesor universitar titular. În anul 2005, devine doctor în arte vizuale, cu lucrarea „Invenţia oculocentrică sau ispitirea Sfântului Antonie”. În perioada 1990-2008, este şeful catedrei de grafică. În anul 2005, colaborează cu Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă la proiectul lansat de academicianul Eugen Simion pentru salvarea manuscriselor eminesciene, proiect iniţiat de Iorga, Perpessicius, G. Călinescu şi Noica. Propune pentru reeditarea acestora o formulă inovatoare de tipărire, prin care reproducerea manuscriselor lui Mihai E minescu devine, în sfârşit, posibilă, instituind un reper cultural prezervat viitorilor cercetători şi colecţionari. În luna aprilie 2013 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, secţia Arte, Arhitectură şi Audiovizual.
Răzvan Theodorescu (n. 22 mai 1939, Bucureşti) este istoric al culturii şi istoric de artă român, profesor universitar, membru titular al Academiei Române, om politic şi senatorromân în legislatura 2000-2004. La 14 decembrie 2004 a fost numit în funcţia de membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. În 2008 a fost desemnat ambasador al Alianţei Civilizaţiilor pentru România. Răzvan Theodorescu a fost şi ministrul culturii. A fost, de asemenea, preşedinte al Radioteleviziunii române (1992-2000).
Cavaler (din 1997) şi comandor (din 2003) al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze Membru al Academiei de Ştiinţe din New York (din 1998). Membru Corespondent (din 1998) şi titular (din 2002) al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere Mare Ofiţer al Ordinului Naţional pentru Merit (2000) Doctor „honoris causa” al Universităţii din Oradea (1998) Doctor „honoris causa” al Universităţii de Arte din Cluj-Napoca (2001) Doctor „honoris causa” al Universităţii de Vest din Timişoara (2002) Doctor „honoris causa” al Universităţii din Craiova (2002).
Premiul Bernier al Institutului Franţei Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române Premiul „Flacăra” Premiul „Herder” al Universităţii din Viena Premiul „Nicolae Iorga” al Centrului Internaţional Ecumenic pentru Dialog Spiritual.
Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească şi europeană şi circa 600 de articole în reviste din ţară şi străinătate. Dintre cărţile publicate până în prezent, de la debutul cu lucrarea Mănăstirea Dragomirna, menţionăm:
Biserica Stavropoleos, (1967), Bizanţul, Balcanii şi Occidentul la începuturile culturii medievale româneşti (Secolele X-XIV) (Editura Academiei Române, 1974), Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400) (Editura Meridiane, Bucureşti, 1976), Itinerarii medievale (Editura Meridiane, Bucureşti, 1979), Piatra celor trei prelaţi (Editura Meridiane, Bucureşti, 1979), Apel la istorie (Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980), Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800) – 2 vol. (Editura Meridiane, Bucureşti, 1992), Drumuri spre ieri (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1992), 900 zile de manipulare (Editura Tinerama, Bucureşti, 1994), Pictura murală moldovenească din secolele XV şi XVI (Editura UNESCO, Bucureşti, 1995), Românii şi Balcanicii în Civilizaţia sud-est europeană (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999), Puţină Istorie (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1999)
CARTEA DE IDENTITATE
turneu de conferințe și donații de carte în 10 orașe din România
Sponsor: Compania Națională Loteria Română
