spot_img

Zilele Bucureștiului la MNLR

Cu prilejul împlinirii a 560 de ani de atestare documentară a oraşului Bucureşti (20 septembrie 1459), a 360 de ani de când Bucureştiul a devenit Capitala Ţării Româneşti (1659), Primăria Municipiului București prin Muzeul Naţional al Literaturii Române organizează, în perioada 20-22 septembrie 2019, o serie de evenimente culturale reunite sub genericul „Zilele Bucureștiului”: ateliere pentru copii, conferințe, lansarea Audioghidului MNLR și concerte de muzică folk. Menționăm că sâmbătă, 21 septembrie, Muzeul Național al Literaturii Române este deschis până la ora 24.00, iar Casele Memoriale ale MNLR până la ora 22.00. AgențiadeCarte.ro este partener media și vă prezintă programul evenimentelor.

20 septembrie 2019
19.00
Concert Eugen Cristea

Spectacolul este construit cu migală pe o temelie solidă de poezie, comedie și muzică. Încă de la sfârșitul studenției, Eugen Cristea jucase deja la Teatrul „Ion Creangă” și fusese în celebrul Cenaclu Flacăra, susținând momente muzicale cu chitara și vocea. Din anul 1980 și până azi, a jucat pe scena Teatrului Național din București în peste 40 de piese, cu o poftă și o dragoste pentru scenă la fel de proaspătă, de energică și de vie, nediminuată în toți acești ani. A ieșit la pensie de la Teatrul Național, dar e neobosit în teatrul independent.

21 septembrie 2019
10.00-12.00, 12.00-14.00 și 14.00-16.00
Atelierele pentru copii

Copiii între 8 și 12 ani sunt invitați să contureze o hartă a străzilor din București și a stațiilor de metrou explorând sălile expoziționale din Casa cu literaturi. Unde a locuit Ioan Slavici când a ajuns în București? Ce scriitori au locuit în apropierea Sălii Palatului sau a Pieței Amzei? Dar pe Calea Victoriei nr. 9?

17.00
Bucureștiul literar

Conferință susținută de acad. Răzvan Theodorescu, istoric de artă, doctor în ştiinţe istorice, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, profesor la Universitatea de Arte, membru titular al Academiei Române, despre Bucureștiul literar. Veți afla că Muzeul Național al Literaturii Române se află în apropierea caselor în care au locuit scriitori precum Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Geo Bogza. Veți asculta povești misterioase care s-au petrecut într-un Bucureşti cu adevărat european, cunoscut sub denumirea de Micul Paris și dominat de case vechi, boiereşti, interesante, de palate de tip parizian. Academicianul va vorbi și despre cărțile publicate de Editura Muzeului Literaturii Române, „Muzeele Bucureștiului de ieri și de azi” și „Monumentele Bucureștiului”.

18.00
Lansarea Audioghidului MNLR

În parteneriat cu Radio România și TVR, MNLR lansează Audioghidul MNLR. După prezentarea publică din luna martie a Audioghidului pentru copii și, respectiv, a celui pentru adolescenți, MNLR așteaptă studenții, părinții, profesorii și iubitorii de literatură să exploreze spațiul expozițional din Strada Nicolae Crețulescu 8 ascultând povestea scrisă de Radu Băieșu și interpretată de Attila Vizauer. Audioghidul include, de asemenea, o fină selecție a tablourilor din expoziția de bază prezentate de criticul de artă Pavel Șușară, precum și interviuri, lecturi și confesiuni ale autorilor români la radio sau la televiziune. Vor participa echipa de proiect și invitații speciali: Irina Negraru, Attila Vizauer, Mihai Lungeanu.
Echipa de proiect: Ștefania Coșovei, Anița Grigoriu, Alina Nicoleta Ioan, Andra Ispas, Cristina Milca, Iuliana Miu, Olimpia Novicov, Eugenia Oprescu, Oana Oros, Loreta Popa, Luana Stroe, Eugenia Țarălungă, Loredana Voicilă (documentare); Luigi Bambulea, Bianca Cernat, Paul Cernat, Radu Sergiu Ruba, Pavel Șușară (consultanți științifici);  Radu Băieșu (text); Attila Vizauer (lectură); Mihai Lungeanu (regizor artistic);  Mihnea Chelariu (regizor tehnic); Daniel Paul Ciobanu, Marian Cristian Golescu, Alexandru Ursu (multimedia); Gabriela Toma (coordonator proiect).

19.00
„Povestea bribanocului” cu interpreta de muzică veche Doina Lavric-Parghel.

Venită din Suceava în Bucureşti la îndemnul lui Grigore Leşe, Doina Lavric Parghel şi-a şlefuit continuu talentul, cu migală şi răbdare, până a ajuns să strălucească precum diamantul. După ce a scos discul „Poveste din Bucovina”, însoţit de un album grafic impresionant semnat Virgiliu Parghel, pictor şi grafician consacrat, lumea a aflat ce povestitoare neîntrecută este.

22 septembrie 2019
19.00
Concert folk Ștefania Iacob

Cântă de la 13 ani muzică folk. Tangențe cu muzica a avut de mică, fiind îndrumată de la 7 ani spre liceul de artă. A ascultat o piesă de-a Tatianei Stepa și așa s-a îndrăgostit de mesajul transmis de muzica folk și a simțit că-l poate duce mai departe. La 16 ani avea deja un album, „De dorul ochilor căprui”, care conține opt piese compuse de Ștefania Iacob pe versurile lui Sorin Poclitaru. Acum lansează al treilea album în Grădina MNLR.

Prin aceste manifestări, Muzeul Naţional al Literaturii Române își dorește să readucă în memoria publicului parfumul de altădată, o lume colorată în soarele de acum un veac, dintr-un oraş cu o poveste fără sfârşit –  Bucureşti, sau Micul Paris, cum i se spunea cu căldură odinioară.

În acest sfârșit de săptămână, Muzeul Național al Literaturii Române vă mai propune vizionarea proiecției filmului „Orizont”, regia Marian Crișan, vineri, 20 septembrie, de la ora 20.30, și „Orașul cântă”, sâmbătă, 21 septembrie, de la ora 20.00. „Orașul cântă” îmbracă Bucureștiul într-o haină muzicală pe toată perioada de desfășurare a Festivalului Internațional „George Enescu”. Astfel, fiecare turist sau rezident al Bucureștiului se poate bucura de experiența extraordinară pe care festivalul o creează la fiecare ediție. Iar duminică, 22 septembrie, de la ora 15.00, vă așteptăm la două lansări de carte, „detectivu’ Șarlahoms” de Matei Ungureanu și „De ce eu?” și „Povești de pe la noi” de Camelia Morda Baciu, apărute la Editura Minela.

Intrarea la evenimente este liberă, în limita locurilor disponibile.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508