În 2016 a fost celebrat, prin numeroase manifestări artistice retrospective, atât în țară, cât și în afara țării, Centenarul Dada – o sută de ani de la fondarea, la Zürich, a celei mai importante și mai îndrăgite mișcări ale avangardei moderne. Locuiam atunci la Viena și îmi aduc aminte de expoziția „DADA BRANCUSI. O (re)citire de Dan Mircea Cipariu și Mihai Zgondoiu“ de la ICR Viena, unul dintre evenimentele menite a marca Centenarul Dada și totodată, 140 de ani de la nașterea lui Brâncuși. La București, cea de-a treia ediție Art Safari se desfășura tot în spiritul sărbătorii Dada, cu expoziția centrală aducând împreună 350 de opere de patrimoniu reprezentative avangardei românești, din mai toate muzeele importante din țară. Centenarul Dada a intensificat, cu siguranță, apariția unor publicații și expoziții temporare dedicate avangardei istorice, dar pentru unii specialiști și instituții de artă, subiectul rămâne o preocupare constantă. Astfel, putem regăsi spiritul Dada și lucrări iconice ale artiștilor reprezentativi mișcării expuse nu doar în muzeele naționale, făcând parte din colecția permanentă, ci și în alte instituții muzeale sau chiar în galerii de artă.
Legendarul Cabaret Voltaire din Zürich, Spiegelgasse, nr. 1, leagănul european al Dadaismului, este un prim exemplu în acest sens, constituind astăzi un spațiu muzeal unde spiritul Dada se manifestă prin activitățile desfășurate în biblioteca, barul, cafeneaua sau sala sa de spectacole, chiar dacă lucrările avangardei nu fac efectiv obiectul expunerii. Programul Muzeului Cabaret Noir se desfășoară sub coordonarea directorului și curatorului Adrian Notz și se concentrează pe performance-ul contemporan, ca formă de exprimare artistică de sorginte dadaistă. Anul trecut am avut ocazia să vizitez aici o expoziție a artistului contemporan mexican Carlos Amorales, dar mă așteptam, e drept, să întâlnesc mai de grabă prezentări de materiale biografice sau alte semne concrete ale moștenirii Dada. Pentru a vedea lucrări ale artiștilor asociați în mod clasic cu Dada, precum Jean Arp, Max Ernst sau Victor Brauner, colecția Peggy Guggenheim din Veneția constituie un bun prilej; Janco-Dada Museum din Ein Hod, Israel, care găzduiește cu precădere lucrări semnate de Marcel Janco, reprezintă de asemenea ocazia imersiunii în Universul Dada.
În București, recent deschisa Galerie Dada, din strada Toamnei, nr. 10, și-a asumat misiunea de recuperare a avangardei moderniste, dedicând prima sa expoziție lui Victor Brauner. Programată inițial pentru 13 aprilie – 11 august 2019, expoziția „VICTOR – VICTORIOS (desene, gravuri, obiecte, evenimente)” își prelungește, datorită succesului de care s-a bucurat, perioada de vizitare până la sfârșitul lunii august. Selecția cuprinde în exclusivitate lucrări din colecții private, iar ineditul constă în faptul că a reușit să aducă pentru prima dată împreună toate gravurile, litografiile și linogravurile cunoscute realizate de Victor Brauner și, încă o premieră în plus, mandolina pictată de Victor Brauner pentru fratele său, Harry Brauner. Sunt expuse totodată și colaje, desene, ilustrații pentru cărți și reviste de avangardă sau afișe expoziționale realizate de Victor Brauner, precum și documente personale ale acestuia.
Catalogul expoziției „VICTOR – VICTORIOS va apărea, în curând, la editura Vellant, desăvârșind, astfel, întregul demers al gazdelor galeriei, George Ene și Cristinel Popa, care, cu entuziasm și profesionalism, ne-au oferit un tur curatorial exhaustiv al galeriei într-una dintre acele după-amiezi toropitoare de vară din București.
Ana-Daniela SULTANA-CIPARIU