Spațialitatea Muzeului de Artă din Constanța (MAC) – cu pian la parter, plante decorative și sculpturi semnate de Frederic Storck, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea sau Cornel Medrea – constituie cadrul unui discurs muzeal coerent, cu un specific bine definit. Instituție old school cu un impresionant patrimoniu de artă națională, muzeul dispune de o expoziție permanentă de artă modernă concentrată pe arta de inspirație dobrogeană, i.e. pe „locul şi rolul Dobrogei, al peisajului de inspirație marină în contextul creației naționale”, precum și de un program de expoziții temporare. Săptămâna trecută, cu ocazia unei vilegiaturi pe litoralul românesc, am vizitat la Muzeul de Artă din Constanța expoziția temporară „Pierre Auguste Renoir. Expoziție de litografii”, curatoriată de Thomas Emerling.
Pentru a ajunge la sala dedicată expoziției de litografii, parcurgi practic toată clădirea muzeului, ocazie cu care am văzut și Salonul de vară 2019, organizat de UAP Constanța în perioada 3 – 17 iulie, și am trecut prin selecția de lucrări de patrimoniu expusă permanent.
Cea mai proeminentă prezență a Salonului de vară (impresie dată poate și de sculpturalitatea lucrărilor sale), artistul contemporan român Filiz Velula – căruia în perioada 20 iulie – 11 august muzeul îi dedică o expoziție personală – îmbină, în practica sa plastică, diverse elemente metalice într-o serie de instalații care amintesc întrucâtva de cele reprezentative ale artistului elvețian Jean Tinguely. Am remarcat, de asemenea, lucrarea Alexandrei Bădilă. Expoziția permanentă este un adevărat festin vizual cu peisaje marine și portrete celebre semnate de personalități ale artei din perioada interbelică, totul aflându-se în deplină concordanță cu specificul declarat al muzeului.
Multe dintre lucrări și artiști se revendică spațiului dobrogean prin tematică sau legături biografice, precum cele două portrete ale Cellei Serghi (născută la Constanța), realizate de Magdalena Rădulescu sau o serie de peisaje marine realizate de Theodor Pallady („Peisaj la Constanța”), Ion Țuculescu („Ciulinii Mangaliei”), Nicolae Dărăscu („Marină”), Nicolae Vermont („Peisaj marin cu Portul Constanța”), Nicolae Tonitza („Cetatea Balcic”), Jean Alexandru Steriadi („Piață din Balcic”) sau Francisc Şirato („Balcic”).
Itinerarul se încheie cu expoziția de litografii realizate tot de către un reprezentant autentic al esteticii moderniste, Renoir, unul dintre cei mai celebri pictori francezi ai tuturor timpurilor și inițiator al impresionismului. Etichetele oferă scurte descrieri bilingve într-un display din nou clasic și perfect asumat. „Pierre Auguste Renoir. Expoziție de litografii” poate fi vizitată în lunile iulie și august 2019 la sediul Muzeului de Artă din Constanța (Bulevardul Tomis nr. 82-84).
Expoziția și colecția sunt, pentru iubitorii de artă modernă și pentru specialiștii din domeniul artei, de neratat; mă întreb însă câți vizitatori din rândul publicului tânăr vor atrage, de exemplu, dintre numeroșii festivalieri veniți pe litoral în fiecare an la Sunwaves sau Neversea. Sigur, nu în aceasta constă misiunea muzeală, însă crearea mai multor contexte propice manifestărilor contemporane ar dinamiza în mod garantat activitatea muzeală și ar stârni interesul noilor generații pentru arta modernă. Malul mării poate fi scena unor proiecte de artă contemporană reușite, dacă ne gândim la proiectul expozitiv performativ SINCRONIC din 2016 de la Cazinoul din Constanța, curatoriat de Igor Mocanu, sau la performance-instalația „dans IMAGINARIUM” de Cosmin Manolescu, ce se desfășoară zilele acestea, 19 și 20 iulie în 2 Mai.
Ana-Daniela SULTANA-CIPARIU
