spot_img

„Cenușăreasa”, operă pop în premieră la finalul stagiunii Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical ,,Ion Dacian’’ va prezenta în premieră pe 28 și 30 iunie 2019 opera pop Cenușăreasa, compusă de GianPaolo Mazzoli, Oliviero Lacagnina și Mario Menicagli. La realizarea spectacolului vor participa soliștii, corul și orchestra teatrului, precum și studenți și absolvenți ai Universității Naționale de Muzică București. Primul spectacol va fi dirijat chiar de unul dintre compozitori, GianPaolo Mazzoli, iar al doilea spectacol se va desfășura sub conducerea muzicală a dirijorului Constantin Grigore. Regia este semnată de Cătălin Voineag, iar scenografia de arh. Cătălin Ionescu-Arbore.

A fost odată ca niciodată o tânără fată pe care toți o numeau „Cenușăreasa” și care, în ciuda greutăților, și-a întâlnit dragostea vieții la un bal… Dacă ar fi o poveste din zilele noastre, cum s-ar petrece acest lucru? Și-ar mai pierde o Cenușăreasă modernă pantoful… sau… un alt obiect? Și totuși, dragostea pare să fie aceeași în toate epocile, cu neliniștile, căutările și fluturii ei, dar… mijloacele de a reuși să găsești persoana potrivită se mai schimbă, de aceea vă așteptăm să descoperim împreună cum îl ajută pe prinț tehnologia modernă în găsirea sufletului pereche.

 

PREMIERĂ

CENUȘĂREASA

(operă pop)

de GianPaolo Mazzoli, Oliviero Lacagnina și Mario Menicagli

 

Libretul de Mario Menicagli, adaptare după Charles Perrault

Traducerea și adaptarea libretului în limba română: Laura Niculescu

 

Distribuția:

 

Cenușăreasa: Daniela Bucșan / Cristina Popa

Prințul: George Ionuț Vîrban

Regele / Tatăl Cenușăresei: Arnold Mack

Clotilde: Diana Vornicu

Grimilde: Patricia Seymour

Berenice: Cristina Trandafir

Smemorina: Miruna Iancu

Figaro: Robert Enache

Basilio: Anton Zidaru

Primul Ministru: Teodor Vădana

Gardianul: Mihăiță Radu

Anastasia / Genoveffa: Ligia Dună

Bufonul Regelui: Adriana Nicolae / Roxana Tudor

 

Orchestra și Corul Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”

 

Conducerea muzicală: GianPaolo Mazzoli

Constantin Grigore

 

Regia artistică: Cătălin Voineag

Scenografia: PhD. Arh. Cătălin Ionescu-Arbore

Mișcarea scenică: Andreea Toma

Dirijorul corului: Aurel Muraru

Pregătirea muzicală: Adina Cocargeanu, Alexandru Burcă

Asistent regie: Arnold Mack

 

Coordonare tehnică: Emil Popescu

 

Sinopsis

Cenușăreasa este o domnișoară vivace, sclipitoare, dar care duce o viață amară din cauza mamei sale vitrege, Berenice, și a surorilor vitrege, Clotilde și Grimilde. Tatăl ei este un om de afaceri educat și doar prezența lui îi îndulcește existența. Fata este apropiată de cei doi prieteni, un motănel și un ursuleț de pluș, Figaro și Basilio, cu care doar ea poate comunica.

Tatăl ei moare într-una din călătoriile sale, iar pentru Cenușăreasa viața devine și mai grea: este supusă la multă muncă și insulte, precum și la pedepse grele de către mama vitregă și cele două surori neprietenoase.

Între timp, la palatul regal, regele își blestemă soarta ce i-a dăruit un fiu pierde-vară, care nu dorește să se însoare ca să-i poată dărui nepoți. De aceea pune la cale un plan împreună cu primul ministru, pentru a găsi o logodnică pentru fiul său. În seara în care se va da o serbare la palat, unde vor fi invitate toate fetele regatului, tânărul moștenitor la tron va trebui să-și aleagă ursita și să o ia de soție.

Vestea sosește și la casa Cenușăresei în timp real, prin internet, iar Berenice și fiicele sale îi dau și mai multe lucruri de făcut Cenușăresei, de aceea ea se vede în imposibilitatea de a participa la serbare.

Rămasă singură cu cei doi prieteni, ea vede intrând în casă o femeie cam ciudată care, culmea, se înțelege cu animăluțele de pluș și chiar conversează cu ele. Aceasta este Smemorina, o zână care se îngrijește ca Cenușăreasa să fie îmbrăcată și încălțată într-o clipă pentru marele eveniment. Fata e în culmea fericirii, căci primește chiar și un celular de ultimă generație, a cărui alarmă va suna în momentul în care va trebui să dispară de la petrecere, ca vraja să nu se destrame.

Cenușăreasa apare la serbare, uimindu-i pe toți cu frumusețea ei. Prințul e fermecat și nu ezită să o invite la dans, după care pe neașteptate, celularul sună, iar frumoasa dispare brusc, pierzându-și telefonul. A doua zi ea le va povesti bunilor săi prieteni despre seara minunată petrecută alături de prinț.

Regelui și ministrului nu le vine să creadă că le-a scăpat printre degete o ocazie atât de importantă, de a-i găsi prințului o soție. Deoarece telefonul pierdut nu poate fi deschis decât cu amprenta personală, primul ministru anunță că aparatul va fi expus în piața orașului, unde orice fată poate dovedi că ea este posesoarea telefonului mobil. Dar încercările sunt ratate de toate tinerele care încearcă să-l deschidă, inclusiv de surorile vitrege. Aflată din întâmplare în piață, Cenusăreasa este chemată de un gardian să facă încercarea cu amprenta. Telefonul se activează și gardianul îi indică un număr la care să sune, iar la capătul celălalt răspunde însuși… prințul! El sosește în grabă și anunță tuturor logodna lui cu Cenușăreasa. Ea le va ierta pe surorile și pe mama ei vitregă, iar acestea îi felicită cu entuziasm pe cei doi tineri.

 

Sediul sălii de spectacole – str. Octavian Goga nr. 1, sector 3 (lângă Biblioteca Națională).

Bilete:

https://startickets.ro/opereta
https://www.ticketstore.ro/ro/eticheta/6/opereta

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508