Invitați de Institutul Cultural Român (ICR) la evenimentele de lansare de la Târgul de Carte Bookfest, care se desfășoară până duminică, 2 iunie 2019, în Pavilionul 2 de la Romexpo, scriitorii și cercetătorii Doina și Ștefan Lemny, stabiliți în Franța din 1990, povestesc despre cărțile lor și despre cum prezintă cultura română în Franța. ICR este partener al evenimentelor de lansare a edițiilor în limba română la „Brâncuși și Marthe sau povestea de iubire dintre Tantan și Tonton“ și „Brâncuși & Duchamp. Povestea unei prietenii, corespondența“ , semnate de Doina Lemny și publicate de Editura Vremea, ce vor avea loc vineri, 31 mai, de la ora 17.30, respectiv, 18.00, pe scena ARENA.
„Din punct de vedere cultural, România înflorește. Suntem impresionați și eu, și soțul meu, Ștefan Lemny, de câte evenimente culturale sunt susținute și organizate de Institutul Cultural Român“, apreciază Doina Lemny, doctor în istoria artei şi curator-şef la Atelierul Brâncuşi din cadrul Centrului Pompidou.
„Marthe este singura femeie cu care Brâncuși s-ar fi căsătorit“
Autoarea reunește, în volumul „Brâncuși și Marthe sau povestea de iubire dintre Tantan și Tonton“, corespondenţa dintre Brâncuşi şi dansatoarea elveţiană Marthe Lebherz, venită la Paris să-şi desăvârşească studiile. Marthe Lebherz a fost una dintre marile iubiri ale artistului. Devenită secretară a sculptorului, ea s-a ocupat atelierul acestuia în timpul în care Brâncuşi era în Statele Unite pentru a-şi pregăti expoziţia de la Brummer Gallery. „Marthe este singura femeie cu care Brâncuși s-ar fi căsătorit“, spune Lemny.
„După ce pleci, nimeni nu te aşteaptă cu braţele deschise“
„Brâncuşi ne fascinează pe toţi, pentru că a reuşit să se impună în faţa celor mai mari artişti ai epocii“, spune autoarea, specialist în sculptura din prima jumătate a secolului XX și curator al expoziției Brâncuși care va deschide Festivalul Internațional de Artă EUROPALIA 2019, la începutul lunii octombrie.
Despre experiența din Franța, cercetătoarea punctează: „ După ce pleci, nimeni nu te aşteaptă cu braţele deschise. Am avut şi satisfacţia, muncind cu pasiune, cum am făcut-o şi în ţară la Muzeul de Artă din Iaşi, să pot lucra în acelaşi domeniu, la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou din Paris. Nu cred că s-a pus vreodată problema, în Franța, dacă sunt româncă sau nu. M-am dedicat lui Brâncuşi şi altor artișto, pentru că lucrez la Centrul Pompidou, în cadrul Colecţiilor moderne“. Cercetătoarea spune că nu s-ar mai întoarce definitiv în România. „Cuibul nostru este acum în Franța“, precizează Lemny.
Cantemir, dincolo de mit
Volumul „Dimitrie Cantemir – Un prince roumain à l’aubedes Lumières européennes“, de Ştefan Lemny (editat și tipărit de Editura ICR) va avea loc pe 1 iunie, la ora 13.00, la standul ICR, stand A06. Istoricul Ștefan Lemny oferă, în lucrarea tradusă în franceză și îh engleză, o consistentă galerie de ilustrații. „E vorba de o carte adresată marelui public, însoțită de o bogată ilustrație, pentru a cărei realizare sunt recunoscător Institutului Cultural Român. Regăsim, în volum, portretul lui Dimitrie Cantemir, dincolo de mitul acestuia, adicpdincolo de portretul de substituție a omului cu perucă și turban“, spune Ștefan Lemny. Ștefan Lemny a susținut doctoratul la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași (1983) și la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris (1999). A fost cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“ al Academiei Române, Filiala Iași (1980-1990). După ce s-a stabilit apoi în Franța, a fost încadrat la Bibliothèque nationale de France (BnF) din 1991. Specialist în istoria secolului al XVIII-lea, Ștefan Lemny s-a afirmat, în perioada recentă, ca un exeget devotat al vieții și al operei lui Dimitrie Cantemir. Volumul„Les Cantemir : l’aventure européenne du’une famille princière au XVIIIe siècle“ (2009), a fost tradus în românește de Magda Jeanrenaud, cu titlul„Cantemirestii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea“ (Polirom, 2010). „În Franța, a trebuit să ne demonstrăm competențele. Muncim foarte mult. E o misiune de suflet să prezentăm însă, în străinătate, tot ceea ce avem mai bun din cultura română“, conchide Ștefan Lemny.