Miercuri, 20 martie 2019, la ora 11,00, la The Joint Research Centre (JRC) din Ispra (Italia) al Comisiei Europene, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în parteneriat cu Comitetul român de la JRC pentru celebrarea Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, în colaborare cu Serviciul Judeţean Galaţi al Arhivelor Naţionale ale României şi Universitatea «Dunărea de Jos» din Galaţi, beneficiind de susţinerea Institutului Cultural Român, va organiza expoziţia foto–documentară «Comisia Europeană a Dunării, o instituţie internaţională pe tărâm românesc». Expoziţia, menită să marcheze Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene, va fi deschisă publicului în perioada 20 martie–3 aprilie 2019, de lunea până vinerea, în intervalul orar 10,00–16,00. Intrarea liberă.
Comisia Europeană a Dunării, cu sediul la Galaţi şi cu principalul punct de activitate la Sulina, a fost un organism internaţional fondat în 1856 cu scopul menţinerii statutului Dunării de cale fluvială deschisă navigaţiei şi comerţului internaţional şi a neutralităţii sectorului Dunării maritime. Comisia s-a îngrijit de dragarea şi regularizarea şenalului navigabil al fluviului, de întreţinerea barei Sulina şi de toate aspectele organizatorice care vizau funcţionalitatea neîngrădită a navigaţiei pe Dunărea maritimă, de la vărsarea în Marea Neagră şi până în amonte la Brăila. Expoziţia îşi propune să prezinte publicului, pe panouri de forex, o amplă şi sugestivă selecţie de fotografii şi documente de epocă, însoţite de explicaţii detaliate în limba italiană, urmând parcursul cronologic al instituţiei, de la fondarea şi până la încetarea activităţii Comisiei, în măsură să ilustreze importanţa organismului internaţional şi consecinţele pozitive ale existenţei acestuia în viaţa economică şi culturală a porturilor fluviale româneşti.
Expoziţia va pune în lumină mediul cosmopolit, multicultural şi multietnic, din porturile dunărene de pe cursul românesc al Dunării, îndeosebi Sulina şi Galaţi, porţile de acces ale exporturilor de mărfuri din România către pieţele europene în a doua jumătate a veacului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX. Comunităţile locale din porturile fluviale româneşti au constituit un univers urban în care diferitele culturi s-au dezvoltat armonios şi au înregistrat reuşite notabile, prin exponenţii intelectuali şi antreprenoriali ai acestora, influenţându-se reciproc şi convieţuind într-un climat în general propice unei efervescenţe a vieţii economice şi culturale ce a marcat etapele modernizării şi progresului economic, social şi instituţional al Vechiului Regat şi al României interbelice. Activitatea Comisiei Europene a Dunării pe tărâm românesc este legată de oraşele portuare Sulina şi Galaţi, unde instituţia internaţională şi-a avut sediul. Contribuţia Comisiei la modernizarea şi întreţinerea căii fluviale a avut un impact direct şi asupra vieţii urbane din porturile dunărene, influenţa inginerilor şefi ai instituţiei, specialişti străini cu o viziune inovativă şi progresistă, asupra intelighenţiei şi elitelor sociale şi politice din localităţile unde ei au activat, nu a fost deloc neglijabilă, dimpotrivă a avut urmări durabile, inclusiv asupra morfologiei urbane. Interacţiunea Comisiei cu instituţiile locale din porturile dunărene a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării infrastructurii urbane, a apariţiei şi consolidării reglementărilor privitoare la urbanism, a gestiunii utilităţilor publice, a cristalizării unei politici coerente în domeniul sănătăţii publice, al prevenţiei şi combaterii maladiilor şi epizootiilor.
Documentarea şi concepţia grafică a panourilor de forex au fost realizate de domnul Prof. univ. dr. Constantin Ardeleanu, cadru didactic la Universitatea «Dunărea de Jos» din Galaţi, cu colaborarea personalului de specialitate de la Serviciul Judeţean Galaţi al Arhivelor Naţionale ale României. Traducerea în limba italiană a textelor este datorată Prof. univ. dr. Cristian Luca, Dr. Andrea Fara şi Dr. Gianluca Masi.
