Sâmbătă, 15 septembrie 2018, de la ora 19:00, în Grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), are loc lectura publică de poezie și recitalul de muzică – PoetArt.100, un eveniment inclus în Noaptea Capitalelor Centenare și Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare (FCNC, 10-17 septembrie 2018). Sunt invitați poeți din Cehia (Petr Hruška), Republica Moldova (Grigore Chiper, Nicolae Spătaru) și România (Teodor Dună, Cătălina Matei, Ioan Matiuț, Ioan Es. Pop, Livia Roșca, Andra Rotaru, Tudor Voicu și Florina Zaharia) care vor citi 100 de poeme. Invitatul special al proiectului este muzicianul, poetul și profesorul de flaut Ion Bogdan Ștefănescu, alături „Flaut Power”, un grup de studenți la masteratul de flaut coordonat de Ion Bogdan Ștefănescu la Universitatea Națională de Muzică din București. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. AgențiadeCarte.ro este partenerul evenimentului.
În anul 2018, se împlinesc 100 de ani de la crearea României Mari. Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare este un eveniment inițiat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, Teatrul de Comedie și Teatrul Dramaturgilor Români. Acesta își propune celebrarea Centenarului în context european, invitând la București, în perioada 10-17 septembrie 2018, alte nouă state care sărbătoresc Centenarul pe parcursul acestui an: Polonia, Austria, Republica Moldova, Ungaria, Letonia, Lituania, Estonia, Cehia, Slovacia. Festivalul va cuprinde mai multe secțiuni: teatru, muzică, film, poezie, expoziții, conferințe și o componentă gastronomică.
Având ca obiectiv general schimbul cultural în spațiul european, instituțiile implicate în organizarea acestui Festival vor organiza și prezenta: seri de poezie și muzică jazz cu poeți reprezentativi din țările invitate, 10 spectacole de teatru, conferințe specifice, sub egida AICT, pe tema Teatrul în ultimii 100 de ani, cu specialiști din toate cele 10 țări invitate, filme de artă reprezentative și concerte de muzică contemporană în țările implicate în proiect, standuri culinare cu mâncare tradițională în țările centenare.
Petr Hruška (n. 1964, în Ostrava, Cehia) – poet și ziarist. A câștigat premiile Dresdner Lyrikpreis (1998) și Jan Skácel (2009) și Premiul Național pentru Literatură (2013). A studiat la Universitatea Ostrava. Între 1990-1994, a studiat literatura cehă și teoria literară la Universitatea Ostrava (lucrarea sa de disertație a avut ca subiect poezia și proza underground contemporane din Cehia). Ulterior, a urmat un doctorat la Universitatea Masaryk din Brno (cu teza de doctorat Suprarealismul postbelic și reacțiile la inerție în modelul avangardist al poeziei oficiale). Între 1994-1995, a făcut un stagiu la Institutul de Literatură Cehă din cadrul Academiei Cehe de Științe, iar din 1995 lucrează aici ca cercetător, ocupându-se de literatura secolului XX. Pe lângă postul de cercetător la Institutul de Literatură Cehă din cadrul Academiei Cehe de Științe, din Brno, predă literatură la Universitatea Masaryk, din același oraș. Petr Hruška construiește în poezia sa un cosmos aparte, care, în prima sa carte, Obývací nepokoje (Neliniști locuibile) se conturează prin ,,examinarea momentelor mărunte și miraculoase, care se nasc din coexistența cu cei apropiați” și interioritatea 
izolată existențial; ambele pot fi regăsite într-o secțiune dintr-unul din poemele sale ,,de hotel”, care nu alcătuiesc o secvență: „camera este atât de strâmtă/ când am vrut să ne întoarcem/ a trebuit să ne îmbrățișăm. Apropierea e apăsătoare și cele mai rele exiluri sunt minciunile, fugim de adevăr: te-am mințit tot timpul,/ copile,/ că nu-mi fac de lucru cu nimicuri/ Că mă duc la culcare după tine/ și mă țin departe de infernul sihăstriei mele/ cu testiculul unui bec gol pe tavan”.
Grigore Chiper (n. 1959, satul Copanca, județul Căuşeni, Republica Moldova) este poet, prozator și critic literar. A absolvit filologia la Universitatea de Stat din Moldova (1981). Din 1982, este lector la Universitatea de Stat din Tiraspol (care, în 1992, după conflictul militar din Transnistria, a fost forțată să se mute la 
Chişinău). De asemenea, este redactor asociat al revistei „Contrafort” și secretar la „Revista literară”, la ambele scriind câte un articol regulat. Și-a publicat poemele de debut la mijlocul anilor 1980. Membru al Scriitorilor Moldoveni și al Uniunii Scriitorilor Români și, totodată, membru al PEN Clubului din Moldova. Lucrări publicate: Abia tangibilul (poezie, Chişinau, 1990); Aici, în falset (poezie, 1991); Perioada albastră (poezie, București, 1997); Violoncelul şi alte voci (proză scurtă, Timişoara, 2000); Cehov, am cerut obosit (poezie, Chişinău, 2001); Turnul de fildeş înclinat (poezie București, 2005); Roman-simulacru (poezie, Cluj-Napoca, 2010); Nisipul de sub picioare (proză scurtă, București, 2014, Formalități (poezie, Bistrița, 2015).
Teodor Dună (n. 1981) a publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opera Prima, Botoșani); catafazii, Editura Vinea (2005); de-a viul, Editura Cartea Românească (2010); Der lärm des fleisches (trad. de Georg Aescht), Edition Solitude, Germania (2012); obiecte umane, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori) și kirilă, Editura Tracus Arte (2017). În 2010, a beneficiat de o bursă de creație la Akademie Schloss Solitude, Germania. Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, spaniolă, bulgară, maghiară.
Cătălina Matei (n. 1988, București) a absolvit cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității Naționale din București și ale Facultății de Interpretare Muzicală (UNMB). Apoi s-a răsucit și a urmat masteratul de Teoria literaturii și literatură comparată (Universitatea Națională din București). A câștigat câteva concursuri literare, unul dintre ele având ca urmare debutul ei la editura Tracus Arte în 2014, cu volumul de poezii Lanul cu sârme întinse. A fost profesoară, traducătoare; în zilele noastre este redactor și vatman.
Ioan Matiuţ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Absolvă cursurile Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă accentuată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor-şef la „Monitorul cultural”, redactor la revista „Arca” şi conduce Editura Mirador, unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.), precum şi a revistelor „Convorbiri Literare” şi „Semne”. A publicat 8 volume proprii de poezie şi apare într-o serie de antologii din ţară şi străinătate.
Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramureş. Printre cărţile publicate: Ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească (CR), 1994, Premiile pentru debut ale Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi din Republica Moldova; Porcec, CR, 1996; Pantelimon 113 bis, CR, 1999, Premiul Academiei Române, Premiul USR, Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti; Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003, Premiul USR; Unelte de dormit, CR, 2011, Premiul „Cartea de Poezie a Anului 2011”, oferit de Fundaţia Naţională pentru Ştiință şi Artă din București; Premiul Radio România Cultural; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; 1983. Marş/2013. Xanax, Editura Charmides, 2013; Arta fricii, Editura Charmides, 2016, Premiul „Scriitorul lunii iulie 2016” al USR – filiala Iaşi. În alte ţări: Ieud utan utgang, Ed. Tranan, Stockholm, Suedia, 2009; Sans issue, Ed. L’Oreille du Loup, Paris, Franța, 2010; No Way Out Of Hadesburg, Ed. Universităţii Plymouth, Marea Britanie, 2011; El Ieud sin salida și No Exit, Ed. Baile del Sol, Tenerife, Spania, 2011; Nem mertem kiáltani soha, Ed. AB-ART, Slovacia, 2012; Ieud bez wyjścia i inne wiersze, Fundacja Pogranicze, Polonia, 2013; Assedegats. Dos poetes transsilvans: Ion Mureşan i Ioan Es. Pop, AdiAedicions, Mallorca, Spania, 2016; Un giorno ci svegliamo vivi. Ieud senza uscita, Ed. Valigie Rosse, Italia, 2016; Адът без изход (Adat be izhod), Editura DA, Sofia, Bulgaria, 2016. A fost laureatul primei ediţii (2009) a Premiilor Niram Art de la Madrid. Radiodifuziunea Suedeză l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat, în anul 2012, Premiul „Primăvara Europeană a Poeţilor”. În 2016, la Veneția, Italia, i s-a decernat Premiul Ciampi Valigie Rosse, pentru volumul Un giorno ci svegliamo vivi.
Andra Rotaru (n. 1980) este fondatoarea revistei multimedia și multilingve „Crevice” (www.crevice.ro). A inițiat colaborări crossmedia – poezie și coregrafie (performance-ul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa), poezie & ficțiune & video (documentarul All Together, realizat în perioada rezidenței The International Writing Program, 2014, la Universitatea din Iowa), fotografie (Photo-letter pairing, care a implicat comunitatea din Iowa și scriitorii IWP). A susținut lecturi, panel-uri și prezentări în New York, Chicago, Portland, Iowa, Dubuque, Cedar Rapids, Mexico City, Puebla (Mexic) și în Europa, iar poemele ei au apărut în traducere în diverse limbi. Cărți publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005; ed. a II-a, 2015) – premiul „Mihai Eminescu”, Opera prima; premiul Asociației Scriitorilor din București, premiul „Tudor Arghezi”, premiul „Iustin Panța”, Sibiu; En una cama bajo la sábana blanca (traducerea volumului de debut în spaniolă, 2008); Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012), Tribar (2018). Lemur a fost distins cu premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Lemur a apărut în America, la editura Action Books (2018, trad. Florin Bican). În 2017, texte din Tribar au câștigat premiul revistei americane „Asymptote Journal” (traducere de Anca Roncea).
Livia Roşca (Lucan-Arjoca) este scriitor, specialist în comunicare, președinte al asociației 7 ARTE, blogger Adevarul.ro, formator acreditat şi autor premiat de Uniunea Scriitorilor din România pentru volumul de debut în poezie, Ruj pe icoane. A publicat: volumul de poezie Ruj pe icoane, Ed. Cartea Românească, 2006 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut (2006), 
Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti (2006), Premiul Naţional „Mihai Eminescu” – Opera Prima, Botoşani, 2006, nominalizat la Premiile pentru debut ale revistei „România literară” și la Premiul pentru debut al Fundaţiei Anonimul 2006; volumul de poezie 1+1>2, Editura Charmides, 2016. Prezentă în antologia de poezie „Literatura potenţială”, ed. Vinea, 2007. Prezentă în antologia de poezie „Ultima generaţie, primul val”, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2006. Prezentă în antologia de poezie „Dragostea este pe 14 februarie”, Ed. Vinea, 2010. Prezentă în antologia de eseuri „Cele patru dimensiuni ale feminităţii româneşti”, Ed. Neverland, 2010. Lecturi publice în cadrul unor festivaluri: Ziua Mondială a Poeziei, martie 2012; Maratonul de Poezie la Feminin, Braşov, 2013; Strada de C’Arte, 2013, Bucureşti, 2013; Festivalul Internațional de Poezie București, Târgul Național al Cărții de Poezie, 2015; Strada de C’Arte, Bucureşti, 2015; Festivalul Internațional de Poezie București, 2016. Livia Lucan-Arjoca are o carieră de peste 10 ani în industria comunicării. Timp de 4 ani a fost editor specializat pe domeniile sănătate şi parenting pentru publicațiile „Adevărul”, „Adevărul Sănătate”, „Adevărul de Seară” şi editor online pentru website-urile asociate acestor publicaţii. Din 2011 este specialist în marketing şi comunicare. În acest moment este specialist în comunicare la o editură și președinte al Asociației 7 ARTE. În 2015, în cadrul asociației 7 ARTE, Livia a inițiat proiectul smARTkid, care înseamnă ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, 
storytelling, lectură, jurnalism şi blogging organizate de Asociația 7 ARTE.
Nicolae Spătaru (1961, com. Horbova, ținutul Herța, Cernăuți) este autorul mai multor volume de poezie: Întoarcerea zeilor (Ed. Hyperion, 1992), Ion și alte revoluții (Ed. Hyperion, 1996), Noaptea când soclurile îşi recrutează noile glorii (Ed. Junimea, 1998), Tristeţea recită din Rilke (Ed. Augusta, 2000), Citirea zidului (Ed. TipoMoldova, 2013), Mici insomnii pentru Europa (Ed. Lumina, 2013), Nebunul cu o singură fereastră (Ed. Vinea, 2017) ș.a. A semnat de asemenea volumul de publicistică Revolta clonelor (Ed. TipoMoldova, 2013) și cartea de proză scurtă Îngerașul purta fustă mini (Ed. Junimea, 2015).
Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1998, 2013, 2014), Premiul pentru literatură al Fundaţiei Culturale Române pe anul 1998, Premiul pentru proză al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România (2016), Premiul pentru Poezie al Festivalului „Alecsandriada”, ediția 2017, Bacău; Premiul pentru proză al revistei „Luceafărul de dimineață” (2017); Premiul pentru proză al revistei „Zinziver” (Rusia), 2017 ș.a.
Texte semnate de Nicolae Spătaru au apărut în limbile: engleză, franceză, germană, cehă, ucraineană, italiană, rusă, neerlandeză, azeră, tătară și spaniolă.
Tudor Voicu s-a născut în aprilie 1988, la București. A publicat poezie în revistele „Tribuna”, „Sintagmele Literare”, „Antares”, „Vama literară”, „Urmuz”, „Mantaua lui Gogol”, „Cenaclul de la Paltiniș”, „New York Magazin Special”, în antologia Poemia, pe site-urile agentiadecarte.ro, ecreator.ro, parnas21.blogspot.ro, Este organizator și prezentator al Cenaclului 9, cenaclu care se desfășoară sub egida Asociației culturale Direcția 9. În 2016, la editura Tracus Arte, în Colecția Coșovei, i-a apărut volumul de debut sticle goale fiare vechi (imagine copertă: Traian T. Coșovei, „Mic animal marin lipsit de afecțiune”), volum câștigător al Premiului Național pentru debut în poezie „Traian T. Coșovei”, premiu acordat de către editura Tracus Arte în colaborare cu Asociația Culturală Direcția 9 și AgențiadeCarte.ro, în anul 2015. „Un poet de un modernism rafinat, care privește realitatea înconjurătoare prin dioptriile îndelung șlefuite în atelierele marilor maeștri ce îi conferă un precedent cultural de invidiat, este Tudor Voicu. La o primă lectură, naturalețea, plasticitatea și dezinvoltura cu care își construiește discursul liric trasează conturul sensibil al unui autor cu o voce autentică, distinctă, încărcată de promisiuni” (Traian T. Coșovei, coperta a patra, sticle goale fiare vechi)
Florina Zaharia (florinazaarina@yahoo.com) s-a născut la Galaţi. Este absolventă a Universităţii Dunărea de Jos, Facultatea de Litere (română-engleză) şi a unui Master în „Teoria şi practica textului”. Din anul 2000 este membru al Uniunii Scriitorilor 
din România. Cărţi publicate: goală pe străzi, Ed. Eminescu, Bucureşti, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut; possssssster, 1999, Ed. Prier, Craiova, Premiul Nichita Stănescu; alextandru – manuscris de mângâiat, 2001, Ed. Cartea Românească, Bucureşti; nueuflorina, 2004, Ed. Vinea, Bucureşti; 1863 – 1894 aşteptarea fără braţe, 2007, Ed. Opera Magna, Iaşi, Premiul Hyperion; eua, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2010, Premiul USR, Filiala Sud Est; bandagebody, Ed. Fundaţiei Culturale Antares, 2011; manifestrup, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, Colecţia Poeţi români contemporani, 2011. În prezent este directorul Centrului Cultural Dunărea de Jos.
Ion Bogdan Ștefănescu este prim flautist al Filarmonicii „George Enescu” (Bucureşti) și Doctor al Universității de Muzică din Bucureşti. Este prof.univ.dr. la Universitatea Nationala de Muzică Bucuresti. Pasiunea pentru muzică a început în copilărie. Inițial alesese pianul, dar, după ce a descoperit flautul, s-a dedicat acestui instrument. A debutat ca flautist la 14 ani pe scena Ateneului Român. Acum este un artist de talie internațională, membru fondator al ansamblurilor „Procontemporania” şi „Profil”, membru al trioului „Contraste” și al cvintetului „George Enescu”, fondator al ansamblului Barock Orchestra. Descrie flautul ca fiind un instrument cu „o aură princiară, mai mult, impune respect. În plus, este instrumentul dăruit de zei oamenilor, cel mai apropiat ca timbru de vocea umană, beneficiază de un repertoriu impresionant, se află în elita instrumentelor solistice și în topul preferințelor melomanilor, în concluzie, se poate face carieră solistică.” Îndeamnă tinerii să se apropie de acest instrument prin diferite proiecte cu care a încântat publicul din România – de la Tulcea la Oradea, de la Caracal la Chișinău – cu sunetele flautului său în cadrul turneului susținut de Radio România Cultural: „Flautul de aur” și ”Flautul fermecat”– din aceeași serie cu „Duelul viorilor” și „Pianul călător”. „Flautul de aur” nu este, în cazul lui Ion Bogdan Ștefănescu, o metaforă – este chiar un flaut din aur. Un instrument confecționat de 
firma niponă „Muramatus”. Compania produce flaute din argint, aur și platină. Prin contract, toți angajații companiei sunt obligați să știe să cânte la flaut sau să meargă la cursuri de perfecționare. Flautele „Muramatus” sunt produse pe comandă – livrarea poate dura și trei ani – și personalizate cu un număr unic pentru că nu sunt instrumente de serie. Pe plan internațional, Ion Bogdan Ștefănescu a cântat pe marile scene ale lumii, din Japonia până în S.U.A. Pasiunea pentru muzică nu a rămas doar la nivel solistic. A compus libretele de operă („Noapte albastră”, muzica Diana Rotaru și “W” – după „Directorul de teatru” de W. A. Mozart); piesa pentru ansamblu și percurție „Pianissimo Summer Dream”, ”MamBolero”, ”Dizzy Flutes”, ”Deep Voices Praying”, și muzica pentru spectacolele „Pâlnia şi Stamate”, regia Gavril Pinte, ”Străini în noapte” și ”Nimeni nu-i perfect” în regia lui Radu Beligan și ”Visători la steaua singurătății” în regia lui Eusebiu Ștefănescu, De asemenea, Ion Bogdan Ștefănescu este cunoscut publicului și prin ipostaza de scriitor. A publicat volumele Joc de oglinzi, Ed. Libra, (2004); Vârstele flautului, Ed. Libra, (2005); Despre pietre și păsări, Ed. Axa Publishing, (2006); Cușca fără gratii, Ed. Opera Magna, Iași (2010); Cuvântul de trecere, Ed. Tracus Arte (2011) – Premiul special APLER; Glasul sângelui, Ed. Tracus Arte (2012); Lui, Ed. Tracus Arte (2013); Șase scenarii în căutarea unui regizor; Ed. Tracus Arte (2013), Strigăt înăuntru, Ed. Tracus Arte (2014); Un vers care lasă moartea cu gura căscată, Ed. Tracus Arte – Premiul Cartea Anului 2016 – Filiala București Poezie a USR si Semne-atingeri, Ed. Tracus Arte, 2018. Pentru activitatea sa muzicală, Ion Bogdan Ștefănescu a fost distins cu numeroase premii precum: Premiul ”Constantin Brâncuș” acordat de Marea Lojă Națională din România în parteneriat cu Academia Română; Premiul Uniunii Compozitorilor pentru interpretare solistică, 2007; Medalia „Meritul Cultural” conferită de Preşedintele României, 2004; Premiul Clubului Liones pentru cea mai buna interpretare din cadrul seminarului condus de James Galway, Italia, 2003; Premiul „Cella Delavrancea” pentru merite în cultură, 1991; Premiul I ”Concertino – Praga”, 1986. Ne putem bucura de interpretările de excepție ale lui Ion Bogdan Ștefănescu ascultându-i C.D.-urile, 43 până în prezent, din care menționăm Circuit,Uroboros, Apfelvürmer, Forgetmenot, FlutesPlay, Șarpelecupene, Flautul de aur, Twenty Shades of Music și, în colaborări, Wandlungen, Sonnengesang, Tabu, Dialog (cu Trio Contraste), George Enescu – Simfonia de cameră (cu Filarmonica “G.Enescu”), Scarlatti & Beethoven(cu cvintetul “George Enescu”).
Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ,,Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2018, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, lucrează la tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.
Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare
Organizatori: Primăria Municipiului București, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Teatrul de Comedie, Teatrul Dramaturgilor Români
Proiect cultural finanțat de: Primăria Municipiului București
Cu sprijinul: Ministerul Culturii și Identității Naționale, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, ARCUB, Muzeul Național de Artă al României, Teatrul Național București, Galateca
Sponsori: FORD Neste Automotive, Philips Lighting – Signify, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica, Stalinskaya, Angst, Șerban & Asociații, Pow Wow, Jos Pălăria, Distrikt 42
Parteneri: Ambasada Austriei în România, Ambasada Republicii Cehe în România, Ambasada Republicii Estonia în România, National Film Centre of Latvia, Latvian Writers’ Union, Ambasada Republicii Lituania în România, Ambasada Republicii Polone în România, Institutul Polonez din București, Ambasada Republicii Slovace în România, Poșta Română, Golden Tulip, Clubul UNESCO Adolescenții, Romfilatelia, Proud to be Romanian, Fundația „Principesa Margareta a României”
Parteneri media speciali: Un eveniment reflectat de: TVR / Eveniment recomandat de: RFI România, România Liberă, Academia Cațavencu
Parteneri media: Digi 24, Radio România Cultural, Observator Cultural, Blitz Tv, Șapte Seri, Metropotam, Ziarul Metropolis, Agentia de carte, Orașul Vechi, Verbs describes us, Contemporanul, Phoenix Media, Trinitas
