spot_img

Cătălin Ghiță vine la “Întâlnirile SpectActor” de la Teatrul Național ”Marin Sorescu”

Duminică, 17 iunie 2018, de la ora 11.00,  la sala Ia te uită! a Teatrului Național “Marin Sorescu”, scriitorul Cătălin Ghiță este invitatul lui Nicolae Coande la Întâlnirile SpectActor. Profesor universitar dr. la Facultatea de Litere a Universității din Craiova, Cătălin Ghiță va susține conferința “Iarna patriarhilor. Timpul egalității dintre femei și bărbați”. Conferința se desfășoară sub egida România 2018 – Centenarul Inteligenței Românești. Intrarea publicului este liberă.

Autorul:

Încă din zorii modernității și chiar în perioadele anterioare, femeile au încercat să-și afirme statutul de egalitate socială în raport cu bărbații, însă eforturile de emancipare le-au fost subminate constant. Milenii de-a rândul, după „inventarea” agriculturii, statutul femeii a fost construit ca fiind inegal în raport cu cel al bărbatului, și acest fapt, conotat îndeobște în termeni pozitivi sau cel puțin drept neutri, s-a explicat mai ales din perspectivă religioasă (cu toate riscurile pe care le comportă aserțiunea, trebuie precizat că principalele vehicule ale inegalității au fost și continuă să fie religiile monoteiste, precum creștinismul sau islamul). Chiar și în prezent, când cele mai multe țări acceptă femeile și bărbații ca agenți sociali, politici, economici, psihologici și culturali egali, statutul femeilor este perceput în continuare ca vulnerabil în cel mai bun caz și inferior în cel mai rău caz. (De pildă, România stă, la acest capitol, mai bine decât media americană în ceea ce privește egalitatea condițiilor de salarizare, dar mult mai prost decât aceeași medie în ceea ce privește violența domestică.) Inegalitatea în cauză a fost atribuită nu unor prejudecăți subiective, ci unor probe obiective, manipulate de patriarhat pentru a-și justifica tratamentul diferențiat în funcție de gen.

Doar recent această civilizație (să-i spunem, faute de mieux, europeană), care s-a mândrit constant cu calitățile autoatribuite de cea mai avansată, dar și cea mai democratică și mai dreaptă dintre toate civilizațiile, le-a permis femeilor să se exprime mai mult sau mai puțin egal în raport cu bărbații, iar acest fenomen a declanșat o transformare a imaginii de sine, personale și colective, atât în cazul femeilor, cât și în cel al bărbaților. Ne-a devenit tuturor mai clar, din perspectiva generoasă a prezentului, că, din varii motive, bărbații s-au temut de femei, în primul rând fiindcă aceștia nu au admis să împartă puterea cu o ființă considerată inferioară din punct de vedere fizic și, ulterior, fiindcă au înțeles foarte bine că singurul mod în care structurile patriarhale își puteau menține legitimitatea era prin distribuirea bărbaților în poziții de autoritate pe criterii care nu țineau de merite sau de performanțe cuantificabile obiectiv, ci numai de apartenența la genul privilegiat. Acum însă, a venit iarna patriarhilor și, odată cu aceasta, timpul egalității dintre femei și bărbați.

CĂTĂLIN GHIŢĂ (n. 18.10.1976) este, din 2015, prof. univ. dr. hab. la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova și membru al Școlii Doctorale „Al. Piru”, unde conduce doctorate în literatură comparată și în studii culturale. Din 2017, este și director al Centrului Internațional de Studii de Estetică a Receptării (CISER), din cadrul Universității din Craiova. Principalele sale domenii de cercetare sunt: poezia vizionară europeană, romantismul din perspectivă comparatistă, frica și anxietatea în istoria mentalităților, relațiile intelectuale dintre Orient și Occident și estetica receptării. A obţinut două doctorate: în literatura română (Universitatea din Craiova, 2003) şi în literatura engleză (Tohoku University, 2007). Cercetător postdoctoral la Universitatea din Craiova (2010-2013). Doctor abilitat al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2014). Între 2013 și 2016, a fost director de proiect în cadrul grupului de cercetare avansată Inter-Disciplinary.Net, Oxford, sub auspiciile căruia a organizat, alături de dr. Magdalena Hodalska (Universitatea Jagiellonă, Cracovia), conferința științifică Fears and Anxieties in the 21st Century, găzduită de Mansfield College, University of Oxford. Cercetător invitat la mai multe universități europene, printre care se numără: Ruhr-Universität Bochum (2009), University of Reading (2011), Otto-von-Guericke Universität Magdeburg (2012), Universitatea din Veliko Târnovo (2012), Ludwig-Maximilians-Universität München (2017) și Universitatea din Koszalin (2017, 2018). Cercetător la prestigioasa Tohoku University, unde a beneficiat de Bursa Guvernului Japoniei (2003-2007). Dintre volumele publicate, se pot aminti: Lumile lui Argus. O morfotipologie a poeziei vizionare (Cuvânt înainte de Eugen Negrici. Pitești: Ed. Paralela 45, 2005), Ipostaze ale actului critic. Eseuri şi cronici literare (Craiova: Ed. Universitaria, 2005), Revealer of the Fourfold Secret: William Blake’s Theory and Practice of Vision (Foreword by David Worrall. Cluj-Napoca: Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008), Darurile zeiţei Amaterasu (Coautor: Roxana Ghiţă. Cuvânt înainte de Alexandru Călinescu. Iași: Ed. Institutul European, 2008), Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească (Cuvânt înainte de Ştefan Borbély. Iași: Ed. Institutul European, 2011), Orientul Europei romantice. Alteritatea ca exotism în poezia engleză, franceză și română (Cuvânt înainte de Al. Cistelecan. București: Ed. Tracus Arte, 2013), Estetica umbrelor mișcătoare. Altfel despre filme (Craiova: Ed. Aius, 2014), Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake (Iași: Ed. Institutul European, 2014), Litere fără obstacole. Ipostaze ale actului critic 2 (București: Ed. Ideea Europeană, 2017), Fear and Big Ideas: A Short Introduction to an Inter-Disciplinary Relationship (Koszalin: Politechnika Koszalińska, 2017) și Coliba din mijlocul palatului. Frica și marile idei (București: Ed. Cartea Românească, 2018). Dintre volumele editate, se pot menționa: At the Nexus of Fear, Horror and Terror: Contemporary Readings (Co-editor: Joseph H. Campos II, Oxford: Inter-Disciplinary Press, 2013), Proza de teroare în literatura română. O antologie (Craiova: Ed. Aius, 2014), Fears and Anxieties in the 21st Century: The European Context and Beyond (Co-editor: Robert Beshara, Oxford: The Inter-Disciplinary Press, 2015), Strangers on Our Doorstep and Strangers in Our House: Inter-Disciplinary Approaches to Fears and Anxieties (Co-editors: Magdalena Hodalska and Izabela Dixon, Oxford: The Inter-Disciplinary Press, 2016) și Perils of the Web: Cyber Security and Internet Safety (Co-editors: Magdalena Hodalska and Jyotsna Bapat, Oxford: The Inter-Disciplinary Press, 2016). A mai publicat numeroase studii de specialitate în reviste științifice și volume colective din: Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Polonia, România și Spania. Distincții obținute: Premiul pentru Eseistică al Uniunii Scriitorilor – Filiala Craiova (2009), Premiul Tiberiu Iliescu, pentru Critică Literară (2011), Premiul Cartea Anului al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova (2012) și Premiul pentru Literatură Comparată al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România (ALGCR) (2014). Este membru al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România (ALGCR), al Uniunii Scriitorilor din România (USR) și al British Association for Romantic Studies (BARS).

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508