Scriitorul şi jurnalistul Alexandru Petria a trimis pe adresa redacţiei AgenţieideCarte.ro, un text savuros despre o tânără autoare fantasy, care are toate şansele să devină o “doamnă a romanului poliţist românesc”. De la dilema provocată de debutul autoarei Oana Stoica-Mujea şi până în momentul de faţă, Alexandru Petria descoperă în autoare mai mult decât ceea ce-şi imaginase iniţial. Mai jos, redăm integral textul lui Alexandru Petria:
Pe Oana Stoica-Mujea, născută în 1981 la Piteşti, am întâlnit-o prima dată pe net. I-am citit cu intermitenţă blogul şi la început o credeam o gâsculiţă fiţoasă cu veleităţi literare; prietenoasă, inimoasă, dar atât.
Ştiam că a publicat ceva cărţi fantasy, că a fost scenaristă, apoi jurnalistă. Cum elfii şi arătările care rezonează pe acelaşi diapazon nu-mi clintesc nici cu un deget interesul, am tratat-o cu lasă-mă să te las; fiecare cu spanacul său.
Surpriza a venit odată cu “Indicii anatomice”. Oana a trecut la romanul poliţist. Parcă am încasat un pumn în moacă. Mi-am dat seama că tipa are bâzdâci la scris, că nu înnegreşte în dorul lelii paginile, la kilogram. Aşa că este timpul să mă corectez: Oana nu este o gâsculiţă aşa şi pe dincolo; ştie să scrie captivant şi musteşte de personalitate. Ultima ei carte pe care am citit-o, “Parfumul văduvei negre”, îmi conturează impresia că Oana Stoica-Mujea are toate şansele să devină o doamnă a romanului poliţist românesc.
Cu “Parfumul văduvei negre”, publicată la Crime Scene Publishing în 2010, scriitoarea a bifat o dublă premieră în spaţiul mioritic- a transformat în personaje o sumedenie de bloggeri cunoscuţi (Victor Ciutacu, Andrei Bădin, Isabela, Lucia Verona, Andrei Crivăţ, Arhi, Ioan Usca, Chinezu, Simona Ionescu, Crina Dunca şi alţii), iar în final a reuşit şi să ne scape de preşedintele Băsescu, care joacă ruleta rusească şi dă salutar colţul. Desigur, pentru fraieri şi derută, Băsescu în roman nu are numele lui.
“Parfumul văduvei negre” are o intrigă de-ţi vine să mergi şi la WC cu cartea, ca să n-o laşi din mână şi să ieşi din story. Este scrisă cool, cum zic unii puştani, cu talent, profesionist. Iar personajul principal, poliţista Iolanda Ştireanu, are consistentă, carne şi imprevizibilitate şi, nu în ultimul rând, este născătoare de vise erotice (oho!) mai speciale (asta ca sare şi piper!).
Ultima chestie. Sunt extrem de supărat pe Oana Stoica-Mujea. Nu a găsit măcar un rol de criminal şi pentru mine… Nasol.
Alexandru Petria
Dar asta e literatura?
Pentru cei care nu sunt snobi, da!
Mie-mi place tare mult cum scrie doamna Mujea. Citesc mereu lângă oala de ciorbă care fierbe, din cărțile dumneaei. SUnt așa de captivante încât de vreo două ori era să încurc cartea cu polonicu, dar mi-am dat seama la timp!