De Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie 2025 (între orele 16:00 – 20:00), Arbor.art.room ne invită să descoperim opera unui pictor basarabean de origine ucraineană, a cărui creație a fost trecută, pe nedrept, pe „lista uitării”.Expoziția „Solitudine. Leitmotivul pictorului Gheorghe Jankov”, îngrijită de istoricul de artă Ludmila Toma, prezintă o serie de portrete și peisaje din colecția lui Maxim Dovbîș, lucrări care dezvăluie, la câteva decenii după moartea artistului plastic, îndrăzneala căutărilor artistice în contextul socio-politic complicat din Basarabia din a doua jumătate a secolului trecut.
Expoziția „Solitudine. Leitmotivul pictorului Gheorghe Jankov” este organizată de Asociația pentru cultură și arte Arbor cu sprijinul colecționarului Maxim Dovbîș, posesorul unei colecții de artă bogate, cu lucrări atât ale vechilor maeștri basarabeni, cât și ale artiștilor tineri din Republica Moldova.
Gheorghe Jankov (n. 1921, Voznesensk, reg. Mîkolaiv, Ucraina – d. 1991, Chișinău, Republica Moldova), absolvent al Școlii de Artă din Odessa (1941), s-a încadrat în mod organic, în anii 1950, printre pictorii novatori din Basarabia. Practicant al tuturor genurilor picturii, a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici (1963) și a traversat mai multe etape de creație. Și-a desăvârșit cultura plastică în contextul picturii tonale, apoi, în anii 1960 – ai „dezghețului” –, a tins către o expresivitate decorativă, obținută prin ritmicitatea formelor abstractizate și a acordurilor cromatice. Compozițiile din perioada târzie se deosebesc prin dominanta grafică a stilului (Portretul gimnastei Larisa Robu, 1971; Poetul Gheorghe Vodă, 1977). În tablourile cu subiect industrial, desenul detaliat al figurii umane se combină cu forme industriale amplificate, tipice pentru cubismul lui Léger (Portretul inginerului P. E. Homenco, 1970).
Artistul a simplificat deseori în stil „primitivist”, dar procesul a fost organic, condiționat de trăsăturile de caracter, de sensibilitatea sufletului său sincer și deschis. Cel mai mult l-au atras motivele simple ale vieții de la țară. Pentru a caracteriza oameni de vârste și destine diferite a găsit mijloace diverse de lucru cu desenul și culoarea. În unele cazuri a tipizat anumite însemne exterioare (Moș Vasile Furunduc, 1969), în altele a stilizat trăsăturile feței, trimițând la modele ornamentale (Fată din Pârjolteni, 1968).
Peisajele marginilor de sate sau orașe includ adesea inscripții cu litere masive, dar aceste metode de tip conceptual nu-l împiedică pe artist să armonizeze corespondențele cromatice, uneori neașteptate: de pildă, pete vișiniu-închis și măslinii (Fântâna, 1967).
În ciuda diversității de subiecte, în lucrările lui Gheorghe Jankov se distinge ca leitmotiv singurătatea. E sentimentul pe care-l transmit figurile femeilor triste (Bătrână la poartă, 1968; Văduva, 1970), ale bătrânilor părăsiți (Rămași singuri, 1974), ba chiar și stâlpului de care e prins un megafon, în fața unui club de pe o stradă pustie (Zăduf, 1968).
Biografie artistică de Ludmila Toma, critic de artă (trad. Justina Bandol)
PROGRAM DE VIZITARE:
Arbor.art.room
Str. Transilvaniei 11, sector 1, București
15 ianuarie 2025 (vernisaj)
16.00 – 20.00
16.01–15.02.2025
12.00 – 18.00│miercuri – sâmbătă
Închis│duminică – marți
***
Asociația pentru cultură și arte Arbor, înființată în 2017, este bine-cunoscută publicului pentru efortul constant pe care îl depune pentru promovarea dialogului dintre publicul din România și artiștii basarabeni, cu scopul dezvoltării mobilității culturale între cele două țări de pe malurile Prutului. Activitatea Arbor vizează mai multe domenii artistice. Astfel, Arbor a organizat 40 de expoziții de artă, atât în spațiul pe care îl deține, Arbor.art.room, cât și în galerii private, centre culturale, biblioteci sau muzee din Republica Moldova și România. De asemenea, asociația a inițiat proiecte educative, de recuperare și promovare a patrimoniului cultural și a memoriei istorice, precum „Cultura Bus”, „Arbor Master Class”, „Valentina Rusu Ciobanu. Redescoperire”, „Romanul românesc din stânga Prutului”, „Povești abandonate”, „Dragă Chișinău”, „Caravana amintirilor din GULAG”. Proiectele Arbor sunt realizate în parteneriat cu instituții publice și private, cum ar fi Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, ARCUB, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, UNTEATRU și altele. În 2020 Arbor a lansat prima platformă de artă în realitate virtuală (VR) din România și Republica Moldova, www.theopen-art.com, unde pot fi accesate lucrările unor artiști din România și Republica Moldova, dar și expoziții ale muzeelor din Chișinău. Arbor a editat „Cartea poveștilor abandonate” (2022) și alte șapte publicații de artă: „Ghenadie Popescu”, „Mark Verlan” (2019), „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere” (2020), „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”/„Caravana amintirilor din GULAG” (2022/2024), „Valentina Rusu Ciobanu. Catalog raisonné” (2023), „Culorile dezghețului. Satul basarabean în pictura anilor 1960” și „Chișinău la linia roșie” (2024). Nu în ultimul rând, asociația face donații și sponsorizări către instituții de învățământ și culturale, ONG-uri, teatre și artiști.
