Muzeul Național al Literaturii Române vă invită vineri, 24 ianuarie 2025, ora 11.00, la sediul din Strada Nicolae Crețulescu 8, la o sesiune aniversară ”Silviu Angelescu 80”.
Vor lua cuvântul: Mircea Martin, Mircia Dumitrescu, Nicolae I. Nicolae, Anton I. Anton, Victor Ivanovici (zoom), Pavel Șușară, Călin Andrei Mihăilescu. Moderator: Ioan Cristescu.
Profesorul Silviu Angelescu împlinește 80 de ani. Iubit de generații de studenți, un reper al folcloristicii românești, lucrările sale Portretul literar și Mitul și Literatura se regăsesc în orice bibliografie doctorală și nu numai ca repere de netrecut.
Ca membru al Consiliului științific al Muzeului Național al Literaturii Române, a fost și este un îndrumător atent și generos. Îl aniversăm cu drag și emoție, dorindu-i La mulți ani!
Este fiul Elenei (n. Popescu) și al lui Paraschiv Angelescu, preot și profesor. Absolvent al liceului din Răcari (1963) și al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1972), lucrează între timp ca muncitor, apoi este profesor suplinitor de limba română la Crevedia Mare și Găiseni, iar din 1972, asistent, apoi lector, conferențiar și, în cele din urmă, profesor la Catedra de etnologie și folclor a Universității din București. În 1983 obține titlul de doctor în filologie cu teza Tipare portretistice în epica orală și scrisă. După 1989 este director adjunct al Direcției Relații Internaționale din Ministerul Învățământului și Științei (1990), vicepreședinte executiv al Fundației Culturale Române (1990-1992), director al Institutului de Istoria Artei (1999-2011). Debutează în „Analele Universității București” (1977). Mai colaborează la „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Limba și literatura română pentru elevi”, „Limbă și literatură” ș.a.
Din DGLR selectăm câteva aprecieri:
„În volumul Portretul literar (1985), care pornește de la teza de doctorat și a fost distins cu Premiul „G. Călinescu” (Onești), A. abordează o temă tratată doar sporadic de cercetătorii români dinaintea sa. Pornind de la definirea portretului ca imagine trecută prin filtrul unei convenții, analizează dubla determinare a acestuia în funcție de constrângerile textului și de modelele culturale ale epocii”.
„Calpuzanii (1987; Premiul „Ion Creangă” al Academiei RSR) folosește trucul romantic al manuscrisului găsit din întâmplare pentru a înfățișa o cronica a domniei lui Nicolae Mavrogheni, fanariotul smintit de la sfârșitul secolului al XVIII-lea”.
„Raportul dintre folclor și literatura de autor este studiat și în volumul Mitul și literatura (1999), unde sunt urmărite transferul de substanță și evoluția formală de la creațiile populare la dubletele lor culte și totodată se reliefează, cu aplicare la opere ale lui Ion Heliade-Rădulescu, Liviu Rebreanu sau Mihail Sadoveanu, rolul mitului în structura tipologiilor literare”.
