Luni, 6 ianuarie 2025, juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024 a anunțat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XV-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2024 volumului “Medusa” de Rita Chirian, apărut la Casa de editură Max Blecher din București.
Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2024 sunt nominalizate cărți semnate de Lena Chilari, Cristina Drăghici, Vlad Alui Gheorghe, Sorina Rîndașu, Simona Sigartău, Ioana Iuna Șerban și Mihók Tamás. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2024 juriul a hotărât să nu facă nominalizări. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2024 sunt nominalizați Victor Cobuz și Ioana Pavel.
Juriul Galei este format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța. Artistul vizual Mihai Zgondoiu realizează afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori.
Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2024 celebrează cea de-a cincisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, miercuri, 15 ianuarie 2025, de la ora 16.00, în Sala ”Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe Mike Godoroja & Blue Spirit.
Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.
Laureații de până acum ai Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021), Simona Popescu (2022), Alina Purcaru (2023) și Radu Vancu (2024).
Organizatorii Galei sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația EURO CULTURART. Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) și Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro.
IMPORTANT! Intrarea la eveniment se face numai cu invitaţie! Puteţi solicita invitaţii la adresa de email: cipariu@yahoo.com până luni, 13 ianuarie 2025, ora 12.00. Pentru a nu fi perturbată transmisia în direct a evenimentului, accesul invitaților va fi permis până la ora 15.45.
Premiul Cartea anului 2024: „Medusa” de Rita Chirian, Casa de Editură Max Blecher
Rita Chirian (n. 1982) este poetă, recenzentă și traducătoare. A publicat cinci volume de poezie: Sevraj (Vinea, 2006), volum pentru care a primit Premiul Național „Mihai Eminescu” pentru debut, poker face (Vinea, 2010), Asperger (Cartea Românească, 2012), Casa fleacurilor (Casa de Editură Max Blecher, 2016), volum recompensat cu Premiul Tânărul Scriitor al Anului 2016. Cel mai recent volum, Medusa (Casa de Editură Max Blecher, 2024), a fost conceput cu sprijinul Bursei de Creație pentru poezie a Fundației Cărturești (ediția a IV-a, 2023).
„Rita Chirian revine cu un nou volum, Medusa (Casa de Editură Max Blecher, 2024), remarcabil nu doar prin viziune și (auto)controlul tensiunilor, ci și prin construcție. Fiecare poezie din acest volum pare să aibă o miză prestabilită. Fiecare ipostază (a eului sau a naturii însăși) este calculată, iar privirea e capabilă să înregistreze realitatea până la cel mai nesemnificativ detaliu. Și nu-i scapă nimic.” (Sorina Rîndașu)
„Relația complicată și stranie a vocii poetice din Medusa cu feminitatea autoreflexivă nu se lasă citită numai prin prisma volumului anterior, sau a unui simplu summum al cărților precedente: mărcile identitare se rafinează, se complexifică, tratativele nu se mai poartă exclusiv în interior, pe axa traumă-rezolvarea traumei, ele se îmbogățesc aici cu conținuturi culturale semnificative pe care eul este nevoit să le negocieze cu sine. Mai întâi, deși pare să funcționeze conform unui continuum estetic, «trupul» exponențial care se scrie aici (nu neapărat biografic, sau aflat cu biograficul într-o relație care până la urmă nu interesează) nu este același – nu poate fi înțeles prin trupul din Casa fleacurilor, nici făcând cale întoarsă printre avatarurile anterioare până la rebela întunecată din Sevraj – sau este, într-un sens, numai că se manifestă auto-analitic, într-o etapă ulterioară coaptă, dar nu îmblânzită, a parcursului său.” (Ramona Hărșan)
„Medusa Ritei Chirian reprezintă, în același timp, furia și puterea feminină nestăvilite și «depresia cu cap de femeie». Cele două atitudini sunt liniile de forță ale acestui volum, iar din îmbinarea lor crește luciditatea cu care poeta își privește lumea, dar și pe sine însăși. Nu e nicio surpriză că Rita Chirian își tratează subiectele fără niciun menajament, am fost cuceriți de directețea sa încă de la debut, dar ce este diferit și cu adevărat special la Medusa este că toată revolta poetei nu mai este impulsivă, ci calculată, făcută cu «poftă de claritate», îndreptată către toate instanțele care ne ordonează viața și articulată în poeme scurte și năucitoare sau în colaje care impresionează prin cele mai neașteptate asocieri, construite care de care mai ingenios. Galerie a trucurilor și atuurilor poeziei sale, precum și laborator în care Rita Chirian a căutat noi formule de a sonda realitățile interioare și exterioare deopotrivă, Medusa este cel mai matur volum al său de până acum.” (Victor Cobuz)
Nominalizările pentru Tânărul poet al anului 2024
Lena Chilari, Ludmila răstoarnă munții, Casa de Editură Max Blecher
Cristina Drăghici, Un râs ca un zgomot de sticle sparte, Editura Cartier
Vlad Alui Gheorghe, Mici insule de verdeață, Editura Tracus Arte
Sorina Rîndașu, Regatul disfuncției, Editura Cartier
Simona Sigartău, Singuri sub râsetele familiilor perfecte, Casa de Editură Max Blecher
Ioana Iuna Șerban, Fată întâlnește instituție, Editura Vellant
Mihók Tamás, æs alienum, Max Blecher
Nominalizările pentru Tânărul critic al anului 2024
Victor Cobuz, pentru cronicile literare și activitatea publicistică în anul 2024 (în principal, în revista “Observator cultural”).
Ioana Pavel, Canonul (im)perfecțiunilor. Excurs comparatist, Editura Casa Cărții de Știință din Cluj
***
JURIUL
BIANCA BURŢA-CERNAT (n. 1979) este critic şi istoric literar, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” şi lector asociat la Facultatea de Litere din Bucureşti. Fotografie de grup cu scriitoare uitate: proza feminină interbelică a reprezentat debutul său editorial, distins cu Premiul „Tânărul critic literar al anului 2011”, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti şi Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române. A coordonat Cronologia vieţii literare româneşti. Perioada postcomunistă (1990-2000), apărută în 13 volume, în intervalul 2014-2016, la Editura Muzeul Literaturii Române. A publicat cronici literare, articole de atitudine, eseuri şi studii în „Observator cultural”, „Bucureştiul cultural”, ”Caiete critice”, ”Revista de istorie şi teorie literară” ş. a. În 2020, publică Simptome și diagnostice. Eseuri critice despre literatura română contemporană, Editura Muzeul Literaturii Române din București.
COSMIN PERȚA (n. 1982, Vișeu de Sus, jud. Maramureș) este poet, prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a continuat studiile în literatură la Universitatea din București, cu un master în literatura contemporană, obținând ulterior titlul de doctor cu o lucrare despre literatura fantastică est-europeană. A publicat mai multe romane și volume de eseuri, povestiri și poeme. În 2012 a obținut premiul Tânărul prozator al anului 2011 pentru Teofil și Câinele de lemn , Editura Herg Benet. Fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 18 limbi. În prezent este lector la Universitatea Hyperion din București.
CRISTINA BOGDAN (n. 1976) este scriitoare și conferențiar universitar dr. în cadrul Departamentului de Științe ale Comunicării (din 2016), prodecan (2016-2021) și decan (2021-2024) al Facultății de Litere, Universitatea din București. În perioada martie 2020 – august 2024 a fost editorul-șef al revistei Opt motive (devenită Ficțiunea. Opt m) și, ulterior, directorul săptămânalului cultural Ficțiunea.
Cercetează de mai bine de două decenii iconografia Morții din spațiul românesc și european, desfășurând numeroase anchete de teren în țară și în străinătate. A publicat studii și articole de istorie și antropologie culturală, a coordonat mai multe volume colective în limbile română, franceză și engleză și a semnat două lucrări de autor, construite în jurul temelor thanatologice: Moartea și lumea românească premodernă. Discursuri întretăiate, Editura Universităţii din Bucureşti, 2016 (volum nominalizat la Premiile revistei Observator Cultural, în anul 2017), și IMAGO MORTIS în cultura română veche (secolele XVII-XIX), Editura Universităţii din Bucureşti, 2002.
În anul 2010, a primit titlul de Profesor Bologna, din partea Asociației Naționale a Studenților din România (ANOSR), fiind primul cadru didactic al Facultății de Litere, Universitatea din București, care s-a bucurat de această distincție.
***
INIȚIATORI
DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2023, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor.
În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, ale asociațiilor Euro CulturArt, Aluniș Art Center și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).
În 2022, a publicat volumul META VERS, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant, carte distinsă cu Premiul Special al revistei Ficțiunea OPT M și cu Premiul Național pentru Poezie ”Vasile Voiculescu” . În 2023, a publicat Gloria Veselia și Ursulețul Cipi, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri, și Pe Planeta Moș Crăciun, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri.
În 2024, a publicat volumul Cartușeria, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant.
IOAN CRISTESCU (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; “Ioan Flora” – regia Alexandru Dabija; “Drumul spre Momfa”, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; “Neguţătorul de ochelari”, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, Bucureşti – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul “Dramaturgia lui Radu Stanca”, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În pregătire: “Resurecţia oratoriei şi antiteatrul”.
Editor, profesor universitar și autorul mai multor studii și cărți, Ioan Cristescu a creat o comunitate culturală solidă și reală în jurul Muzeului Literaturii Române din București, al cărui director este. A scris “Dramaturgia lui Radu Stanca” (2011) și a inițiat numeroase evenimente, expoziții, printre care și recenta platformă “Cultura în direct”. Coordonează Festivalul Internațional de Poezie București (FIPB) ajuns la cea de 14-a ediție.
Volume publicate: “Dramaturgia lui Radu Stanca”, Editura MNLR -2012, “Dramaturgia religioasă românească. De la misterele medievale europene la realizări românești” – Academia Română, Editura MNLR – 2017, “Drama liturgică” – Editura EIKON – 2019, “Drama uitată” – Editura Tracus Arte- 2019.
***
ART DIRECTOR
MIHAI ZGONDOIU (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.
În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.
Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).
***
PRODUCĂTOR
ANAMARIA SPĂTARU este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt ”Născut în România”, ”Ascultă Vocile de Azi”, ”Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. In anul 2018 a coordonat campania ”Centenarul meu”, în anul 2019 campania ”30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia, România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro
Este producător al evenimentelor culturale ”Gala Tinerilor Scriitori” şi ”Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.
***
MIKE GODOROJA s-a născut în București, în data de 5 ianuarie 1965, în aceeași zi cu Florian Lungu, dar la o distanță de 22 de ani. A absolvit Institutul Politehnic din București și a făcut Studii de istoria jazzului la Clasa Mihai Berindei între 1986-1989, la CIRNEA în Paris – Studii de Televiziune în 1994, Studii particulare de canto și chitară în 2000 și un stagiu de specializare producție muzicală la Casa de discuri CESOUL MUSIC – USA în 2002. Sunt 30 de ani de când Mike Godoroja face muzică, ajută pe alții sa facă muzică, sprijină muzica de calitate din Romania. A înregistrat cu Blue Spirit 7 albume, a compus pentru Iris, Felicia Filip si Blue Spirit, a fost producătorul muzical al întâmplărilor care i-au adus în Romania pe Ray Charles, James Brown, Chick Corea, Zucherro, Big Mountain, Jimmy Smith, Steve Howe, Steve Hackett, David Palmer. A realizat timp de peste 25 de ani emisiuni de rock și jazz la radio și televiziune despre artiștii României și marile legende ale lumii.
Muzica sa de acum , rock-blues cu elemente de folk și psihedelic, note progresive și electro- synth, relevă noua direcție a spectacolelor lui ce ar putea fi definite ca art rock, mereu căutând ceva care să surprindă publicul. Mike Godoroja împreună cu echipajul său artistic Blue Spirit – Mike Godoroja – vocal, Emanuel Gh. Fisă- claviaturi, Adrian Vişteanu- ghitară, Gabi Golescu – bas, Vali Vătuiu-percuție – participă din nou cu forțe artistice proaspete la o nouă ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, relevând publicului frumusețea și simplitatea blues-ului arhaic, de la origini, într-o notă stilistică actuală printr-un extras din noul lor spectacol
