Vineri, 13 decembrie 2024, ora 14.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8, sector 1), va avea loc ediția a XXVI-a a Galelor Premiile APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) pentru anul editorial 2023. Juriul format din Acad. Mircia Dumitrescu, prof.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER, și scriitorul Dan Mircea Cipariu va acorda următoarele 10 premii: Cartea anului 2023 pentru “Opera poetică. Απαντα τα ποιηματα. Ediție bilingvă” de E. Konstantinos P. Kavafis, traducere în limba română de Dimitrios Kanellopoulos și Eugen Uricaru, Editura Școala Ardeleană, și ”plăcerea spectacolului” de t.s.khasis, Editura Tracus Arte; Cartea de Poezie a anului 2023: ”33 de cântece pentru Didgeridoo” de Nicolae Coande, Editura Tracus Arte, și ”Bipolarul de la mansardă” de Gelu Vlașin, Editura Tracus Arte; Revista anului 2023: “Viața Basarabiei”, editată de Editura Academiei Române, director – acad. Mihai Cimpoi, și „Contemporanul. Ideea Europeană”, director – Acad. Nicolae Breban; Editura anului 2023: Școala Ardeleană, Cluj-Napoca; Redactorul de carte al anului 2023: Alina Hucai, Editura Școala Ardeleană, și Monica Stanciu, Editura Academiei Române; Premiul pentru jurnalism cultural: Daniela Zeca-Buzura (TVR). Cele 10 diplome APLER sunt concepute de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Partenerii media ai Premiilor APLER sunt Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro.
“Premiile APLER sunt printre cele mai vechi și mai râvnite premii literare de la noi. Acum am ajuns la a XXVI-a ediție, bun prilej de a premia titluri importante pentru istoria literaturii române contemporane și pentru teoria și critica literară. Fiecare laureat va avea bucuria de a primi câte o gravură semnată de Maestrul Mircia Dumitrescu. Cărțile, revistele și editurile laureate sunt un semn că putem fi într-o comunitate de idei și de spirit într-o lume în care recesiunea economică, post-pandemia și războaiele ne provoacă pe fiecare dintre noi.”, a declarat prof.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER.
LAUREAȚII PREMIILOR APLER PENTRU ANUL EDITORIAL 2023
DANIELA ZECA-BUZURA este absolventă a Facultăţii de Litere din Bucureşti, a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi a unui masterat în ştiinţele comunicării. Din anul 2001 este doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti şi lector la catedra de presă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul aceleiaşi universităţi. La sfîrşitul anului 2006 a primit distincţia „Personalitatea europeană a anului pentru România” – secţiunea televiziune, acordată de Fundaţia Eurolink şi Comisia Europeană. Din martie 2003 a fost redactor‑şef al redacţiei Literatură‑Arte, iar în perioada 2004‑2012, directorul canalului de televiziune TVR Cultural. A mai publicat volumele: Orfeea (poezie, Viitorul Românesc, 1994), Îngeri pe carosabil (proză, Coresi, 2000), Melonul domnului comisar (critică literară, Curtea Veche, 2005), Jurnalismul de televiziune (Polirom, 2005), Totul la vedere. Televiziunea după Big Brother (Polirom, 2007), Veridic. Virtual. Ludic. Efectul de real al televiziunii (Polirom, 2009; Premiul pentru eseu al Asociaţiei Naţionale a Profesioniştilor de Televiziune din România), Istoria romanţată a unui safari (roman, Polirom, 2009, 2011; Premiul revistei Convorbiri literare), Demonii vîntului (roman, Polirom, 2010, 2013, 2022), Zece zile sub văl / Ten Days Under the Veil (jurnal de călătorie, Litera, 2011) şi La taclale cu idolii (Polirom, 2015). În prezent este membră a Uniunii Scriitorilor din România, producător şi moderator al mai multor emisiuni de pe canalul TVR 2 al serviciului public de televiziune. Daniela Zeca Buzura este gazda emisiunii „Mic dejun cu un campion”, produsă și difuzată (de 10 ani) de TVR2, sâmbăta, de la ora 10, și reluată în fiecare duminică de TVR Cultural în fiecare duminică, de la ora 10.00.
NICOLAE COANDE (n. 23 septembrie 1962, Osica de Sus, Olt). Trăiește în Craiova, unde propune întâlniri cu scriitori, poeți, artiști români și străini, pentru ca gustul literaturii și aroma prieteniei să nu dispară din oraș. A publicat unsprezece cărți de poezie și două antologii lirice. Cea mai recentă, „33 de cântece pentru Didgeridoo” (Editura Tracus Arte, 2023). Cărți de publicistică, interviuri, eseu, critică literară. Cea mai recentă, „Manualul vânătorului de poeți”, vol. I-II (Editura Hoffman, 2021). Premii pentru poezie ale Uniunii Scriitorilor din România pentru plachetele de poezie „În margine”, respectiv „fundătura homer” (1995, 2002). Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (2017) pentru placheta de poezie „Plagiator. 1962”. Editor-fondator al revistei Teatrului Național Craiova, „SpectActor” (din anul 2006). Este realizator și moderator al „Întâlnirilor SpectActor”, un eveniment cultural găzduit din anul 2010 de Naționalul craiovean, și al evenimentului „Adunarea Poeților” (din anul 2016). Anterior a inițiat „Duminici de Poezie în teatru” (2010-2016). Coordonează Festivalul de Literatură și Dramaturgie „Patrel Berceanu” (din anul 2019). Scriitor în rezidență în Germania, Austria, Elveția, Spania.
T.S. KHASIS (pseudonimul lui Sergiu-Tudor Cașiș) s-a născut pe 22 ianuarie 1975, în Lipova, județul Arad. A absolvit Liceul Industrial „Atanasie M. Marinescu” din Lipova, în 1992. În 2003 a debutat editorial cu Farmacia cuvintelor, la Editura Viața Arădeană.
În 2005 i-a apărut volumul Arta scalpării (Editura Vinea), nominalizat la Marele Premiu Prometheus – Opera Prima, reluat, cu cîteva poeme inedite, în pe datorie (Editura Casa de Pariuri Literare, 2011). Este laureat al Premiului Euridice (2006), Premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Arad, pentru debut.
În noiembrie 2008 a primit o bursă de creație de un an din partea revistei Observator cultural.
În 2015 i-a apărut la Casa de Editură Max Blecher volumul aparenta naturalețe a vieții.
GELU VLAȘIN s-a născut în Telciu, Bistrița-Năsăud. A debutat în revista România literară (1999) cu o prezentare făcută de Nicolae Manolescu, iar debutul editorial a fost cu volumul de versuri Tratat la Psihiatrie (Editura Vinea, 1999). Poezia sa a fost tradusă și publicată în SUA, Canada, Spania, Germania, Franța, Italia, Rusia, Maroc, Argentina, Mexic, Australia, Coreea de Sud, Ungaria, Tunisia, Columbia, Slovacia și Israel. În anul 2012 a fost decorat de Președintele României cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler, iar în anul 2013 a primit titlul de Cetățean de Onoare al localității Telciu (Bistrița-Năsăud). Are 15 premii literare naționale și internaționale. În toamna anului 2020 a reprezentat România la Festivalul Internațional de Poezie de la Medelin (Columbia), iar în anul 2022 a primit Premiul Municipiului Bistrița (secțiunea cultură).
E. KONSTANTINOS P. KAVAFIS, OPERA POETICĂ. ΑΠΑΝΤΑ ΤΑ ΠΟΙΗΜΑΤΑ. EDIȚIE BILINGVĂ, traducere în limba română de DIMITRIOS KANELLOPOULOS ȘI EUGEN URICARU, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2023
Volumul cuprinde Opera poetică a lui Konstantinos Petrou Kavafis. Poeziile incluse în această ediție au fost scrise în limba greacă. Pe lângă acestea, Kavafis a mai scris proză și poezii în limba engleză, texte care nu se regăsesc în această carte.
Pentru realizarea acestei traduceri, au fost folosite următoarele ediții:
• K.P. Kavafis, Poezii, volumul I (1896–1918), ediția a XI-a apărută sub îngrijirea lui G.P. Savvidis la Editura Ikaros, Atena, 1977
• K.P. Kavafis, Poezii, volumul II (1919–1933), ediția a XI-a apărută sub îngrijirea lui G.P. Savvidis la Editura Ikaros, Atena, 1977
• K.P. Kavafis, Poezii. Publicate și inedite, ediție îngrijită de Dimitris Dimiroulis, Editura Gutenberg, Atena, 2019
ΚONSTANTINOS P. KAVAFIS este unul dintre cei mai mari poeți greci ai secolului al XX-lea. S-a născut în Alexandria (Egipt), la data de 17 aprilie 1863 (29 aprilie, după calendarul gregorian), fiind al nouălea copil al lui Petros I. Kavafis și al Harikleei. Odată cu moartea tatălui său, în 1870, au început și dificultățile. Familia se mută la Londra și, apoi, la Liverpool, dar în 1878, din cauza izbucnirii crizei financiare, este nevoită să se reîntoarcă în Alexandria. Κonstantinos Kavafis are 15 ani, primește lecții particulare, iar din 1881, urmează Liceul Comercial din Hermes, care a luat ființă în acel an. Pe fondul revoltelor naționaliste din Egipt, toți membrii familiei sunt obligați să plece din nou, de această dată, stabilindu-se la Istanbul. Alexandria este bombardată de britanici, iar casa Kavafi este distrusă. Sunt găzduiți la Istanbul de bunicul dinspre mamă, Georgios Fotiadis. În 1885, Konstantinos se reîntoarce din nou în Alexandria, unde face demersuri pentru a obține cetățenia greacă. Practică diverse meserii: jurnalist, broker la Bursa de Valori de Bumbac, iar în 1889, este angajat la Serviciul de Irigații, unde va rămâne până în 1922, când se va pensiona. În 1891, publică prima sa poezie, Ktistai (Ziditori), și imediat câteva dintre cele mai valoroase proze. Din anul 1893 până la sfârșitul secolului, creează câteva dintre cele mai importante poezii ale sale: Κεριά (Lumânări) în 1893, Περιμένοντας τους βαρβάρους (Așteptându-i pe barbari) în 1899. În 1896, începe colaborarea cu ziarul Phare d’Alexandrie, iar în 1902, vizitează pentru prima dată Grecia, întâlnind, la Atena, câțiva scriitori importanți. Într-o scrisoare către un prieten, acesta mărturisește că „la Atena se simte ca un pelerin care merge la Mecca”. În 1903, vizitează din nou Atena, iar la 30 noiembrie, marele critic și scriitor Grigorios Xenopoulos scrie prima prezentare elogioasă a operei sale către publicul grec. Fratele său Alexandru se stinge în 1905, conjunctură familială dramatică, pe fondul căreia este obligat să viziteze, pentru a treia oară, Atena. În 1907, se stabilește în casa de pe strada Lepsius, unde va rămâne pentru tot restul vieții. Faima sa se răspândește repede, fiind vizitat de mari scriitori ai vremii: futuristul italian Filippo Tommaso Marinetti, scriitorul francez André Malraux și grecii Nikos Kazantzakis, Kostas Ouranis și Myrtiotissa. În 1917, îl cunoaște pe Alekos Segopoulos – mai târziu, moștenitorul său –, cu care a devenit prieten apropiat. În 1926, guvernul grec îl onorează cu Ordinul Phoenix. Peste doar patru ani, în 1930, este diagnosticat cu cancer, starea lui de sănătate degradându-se din ce în ce mai mult. În 1932, trece printr-o operație de traheotomie la Atena. Se întoarce la Alexandria, unde se simte din ce în ce mai rău, iar în dimineața de 29 aprilie 1933, în chiar ziua sa de naștere, își dă ultima suflare la vârsta de 70 de ani.
DIMITRIOS KANELLOPOULOS s-a născut în anul 1954, în comuna Nemoúta, județul Heleias (Peloponez, Grecia). În 1958, familia s-a mutat la Atena, unde locuiește și astăzi. Este absolvent al Facultății de Istorie–Arheologie de la Universitatea Națională și Capodistriană din Atena și al Facultății de Istorie–Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj- Napoca. A lucrat în mai multe edituri și, ca profesor de filologie, în învățământul particular. A publicat cărțile de poezie Ceață de piatră (Ed. Heridanos, 1986), Solitudini Avarorum – Deșerturi scitice (Ed. Kolonos, 1996), Wireless Silence (Ed. Kolonos, 2005), Stratul de a însămânța, bun (Ed. Oropedio, 2010) și Barajul memoriei (Ed. Oropedio, 2016). În anul 2018, a publicat primul volum de proză scurtă, Moartea viperei și alte istorii (Ed. Kihli), cu care a obținut Premiul Național pentru Proză Scurtă (2019). În anul 2022, a publicat al doilea volum de proză scurtă, În anii Contelui Roșu (Ed. Kastaniotis). În 1982, a prezentat un Omagiu al Literaturii Române, în revista literară Poliorkia nr. 16 din aprilie 1982. În anul 1984, a publicat în România o antologie de poezie neogreacă, sub titlul 42 de poeți greci contemporani, apărută sub auspiciile Editurii Dacia. În anul 1996, a prezentat, în revista Planodion (Rudar) nr. 24, opera poetică a scriitorului român Anatol E. Baconsky. A tradus, de-a lungul timpului, în limba greacă, foarte mulți prozatori și poeți români. Poeziile sale au fost traduse în albaneză, engleză, italiană, franceză, română și publicate în diferite reviste literare ale timpului. Editează, începând cu anul 2006, în Atena, revista Oropedio (Platou), iar în prezent, este editor.
EUGEN URICARU s-a născut la 1 noiembrie 1946, în Buhuși, Bacău (România). Este poet, prozator, traducător, scenarist de film; fondator al Cenaclului Literar Echinox și al revistei omonime; redactor-șef al primului număr al revistei Echinox. A debutat editorial cu volumul de povestiri Despre purpură, 1974. A publicat 20 de volume de proză și două volume de versuri. A tradus din Alexandr Soljenițîn, Curzio Malaparte, Italo Calvino. A fost laureat, de două ori, al Premiului Academiei Române pentru roman și de două ori al Premiului Uniunii Scriitorilor pentru roman. I-au fost decernate Premiul Național pentru roman „Ion Creangă”, Premiul Național pentru roman „Ion Creangă”, Premiul Național pentru proză, Premiul Național pentru proză „Contemporanul”, Premiul Internațional pentru roman „Balkanika”. Romanele sale au fost traduse în Franța, Italia, Germania, Ungaria, Rusia, Serbia, Macedonia, Vietnam, China.
EDITURA ȘCOALA ARDELEANĂ promovează cultura scrisă transilvăneană pentru toată România și pentru românii de pretutindeni. Totodată, aduce în capitala Ardealului autori valoroși din celelalte regiuni românești, precum și scriitori importanți ai literaturii universale. Începând din 2014 și până în prezent, Editura Școala Ardeleană a dat tiparului peste 1.000 de titluri importante pentru cultura română și universală, incluse în 60 de colecții, remarcându-se în primul rând prin publicarea de carte din domenii ale științelor umaniste: istorie, critică și istorie literară, filosofie, spiritualitate, studii culturale, teatrologie, precum și a lucrărilor academice, a tezelor de doctorat și a altor lucrări științifice și universitare.
În anul 2023, Editura Școala Ardeleană a publicat cărți semnate de autori români și străini, dintre care: Lucian Blaga, Mateiu Caragiale, Cornel Udrea, Ioan Nistor, Ion Pop, Radu Matei Todoran, Savu Popa, Daniele Dell’Agnola, Andrei Moldovan, Mircea Gelu Buta, Ioan-Pavel Azap, Vasile Pușcaș, Dan Breaz, Gheorghe Glodeanu, Marian Papahagi, Ioan Vartic, Dumitru Constantin Dulcan, Gheorghe Săsărman, Monica Săvulescu Voudouri, Cornel Udrea, Konstantinos P. Kavafis, Ioan Bolovan, Rudolf Gräf, Ioan Pop-Curșeu, Ștefana Pop-Curșeu, Pașcu Balaci, Andrei Gazsi, Pavel Dan, Enrique Nogueras, Laura Poantă, Petru Poantă, Gheorghe Iacob, Cristian Borz, Ana-Maria Borz, Mircea-Gheorghe Abrudan, Angelo Bulboacă, Petru-Adrian Mircea, Adrian Alui Gheorghe, Vlad Alui Gheorghe, Emanuel Pârvu, Valerian Sava, Irina Petraș, Jochen M. Richter, Paul Kingsnorth, Alexandru Lapedatu, Elena Cărăușan, Iosif Cheie-Pantea, Béatrice Libert, Tiberiu Farcaș, Gheorghe Pârja, Mircea Muthu, Tudor Cătineanu, Aurel Codoban, Remus Octavian Câmpean, Răzvan Voncu, Iacob Naroș etc.
ALINA HUCAI (n. 1978) a absolvit în anul 2001 Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în 2003, Masteratul de Lingvistică și Romanistică din cadrul aceleiași instituții de învățământ superior. Are competențe lingvistice pentru limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă și latină. Profesează ca redactor de carte și traducător din anul 2001. A redactat, tradus, îngrijit, revizuit și prezentat/ recenzat/prefațat peste 2.500 de cărți din diverse domenii de specialitate (poezie, proză, teatru, filologie, filosofie, psihologie, didactică, științele educației, istorie, geografie, cinematografie, mitologie, etnografie, cărți pentru copii, științe exacte, management, marketing, relații publice și comunicare etc.) pentru Editura Școala Ardeleană (Cluj-Napoca), Editura Univers (București), Editura Sedcom Libris (Iași), Editura Lebăda Neagră (Iași), Editura Junimea (Iași), Editura Signatura (Cluj- Napoca), RP Editor (Chișinău). Peste zece ani, a fost redactorul revistelor: Bulletin of Integrative Psychiatry, editat sub egida Spitalului de Psihiatrie „Socola” Iași, Philologos – Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Univers economic – Universitatea „Gheorghe Zane” din Iași, Buletinul științific al Universității „George Bacovia” din Bacău. Este și redactorul-șef al revistei de cultură Littera Nova, Parla, Madrid, Spania. A făcut parte, timp de 20 de ani, din echipa de organizare a târgurilor de carte, artă și papetărie de la Iași, Librex, Arca lui Gutenberg, Excelsior. A participat, în calitate de consultant și colaborator pentru proiecte culturale, la organizarea primului târg de carte la Botoșani, în vara anului 2023. Este membru de 20 de ani al Societății Culturale Junimea 90, fondate de poetul Lucian Vasiliu. A publicat poezie, proză și traduceri literare în câteva reviste culturale și a obținut câteva premii literare, dar prioritară a fost dintotdeauna îngrijirea operelor altor scriitori.
MONICA STANCIU s-a născut pe 13 octombrie 1978 în Ploiești. Absolventă a Colegiului Național Ion Neculce din București și a Facultății de Litere și Științe a Universității din Ploiești. Din 2001 este redactor la Editura Academiei Române, Departamentul Limbi Străine și se ocupă cu editarea și publicarea cărților și periodicelor coordonate de membrii Academiei Române, precum și ale cercetătorilor, profesorilor și ale unor personalități marcante ale lumii literar-științifice. De asemenea a redactat volume bilingve consacrate lucrărilor unor conferințe naționale și internaționale pe diverse teme culturale. A participat, de-a lungul anilor, la numeroase târguri și expoziții de carte/reviste la care au avut loc prezentări și lansări ale cărților publicate de către Editura Academiei Române.
REVISTA VIAȚA BASARABIEI a fost fondată în ianuarie 1932 de Asociația culturală „Cuvânt Moldovenesc”, condusă de scriitorul Pan Halippa, avându-l cofondator pe poetul și publicistul Nicolai Costenc. În perioada ianuarie 1932 – iulie 1944 a fost o revistă lunară literară și de cultură generală, care își propunea să propage programul literar al Asociației, și anume „crearea, ajutorarea și susținerea faptelor de cultură națională și educație cetățenească”, „să ajute Basarabia în scop de a progresa pe calea culturii naționale, educației cetățenești, încurajând-o și sprijinind-o în toate începuturile bune”.
Între anii 1932-1934 redactor al reviste a fost poetul Al. Terziman, iar din martie 1934 până la sfârșitul lui 1937 redactori-șefi au fost poeții Nicolae Costenco și Vasile Luțcan. De la 1 ianuarie 1938 ”Viața Basarabiei” a fost redactată de Vasile Neaga, Nicolae Spătaru, Petre Ștefănucă, T. Știrbu, Nicolae Moroșan ș.a.
Din iulie 1940 până în iulie 1944 revista a apărut la București, fiind redactată de poeții Sergiu Matei Nica și Octav Sargețiu.
În primii 12 ani de activitate ai revistei (1932 – 1944), la “Viața Basarabiei” au colaborat peste 120 de scriitori, poeți, ziariști, eseiști, istorici, filologi, juriști, avocați, preoți, economiști, printre care Pan Halippa, Ion Buzdugan, Constantin Ciopraga, Ștefan Ciobanu, Al. Terziman, Liuba Dumitriu, Sergiu Grosu, Radu Gyr, Augustin Z.N. Pop, Teodor Nencev, Alexandru Robot, Nicolae Spătaru, Dominte Timonu, Vladimir Cavarnali, Olga Crușevan, Nicolae Costenco, , Petru Ștefănucă, Bogdan Istru, Vasile Luțcan, George Meniuc, Sergiu M. Nica, Octavian Sargețiu, Mihai Boboc, Lotis Dolenga, Anton Luțcan, Iacov Slavov, Andrei Tibereanu ș. a.
În anul 2000, Uniunea Scriitorilor din Moldova și Uniunea Scriitorilor din România au reluat editarea revistei Viața Basarabiei, serie nouă, cu apariție trimestrială.
Din anul 2002, director al revistei „Viața Basarabiei” – serie nouă, este academicianul Mihai Cimpoi. În anul 2022 din cauza unor dificultăți de ordin financiar revista și-a încetat apariția.
Din anul 2023 revista apare la București, fiind editată de Editura Academiei Române, condusă de scriitorul Valeriu Matei.
În ultimii 24 ani la revistă au colaborat peste 200 de scriitori, poeți, ziariști, eseiști, istorici, filologi, juriști, avocați, preoți, economiști, printre care Grigore Vieru, Vasile Vasilache, Mihai Cimpoi, Vladimir Beșleagă, Eugen Simion, Ioan Aurel Pop, Valeriu Matei, Ion Hadârcă, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Viorel Dinescu, Marcela Benea, Pompiliu Crăciunescu, Ion Tighineanu, Theodor Codreanu, Gheorghe Păun, Vasile Romanciuc, Adrian Dinu Rachieru, Florica Dimitrescu, Cassian Maria Spiridon, Eugen Uricaru, Gheorghe Bâlici, Tudor Nedelcea, Iulian Filip, Traian Vasilcău, Nicolae Georgescu, Daniel Corbu, Claudia Matei, Florentin Popescu, Lina Codreanu, Claudia Partole, Nina Josu, Iurie Colesnic, Emilia Stajilă, Victoria Fonari, Aliona Grati, Dumitru Dan Maxim, Ștefan Agachi și mulți alții.
REVISTA CONTEMPORANUL, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică şi ştiinţă, în ale cărei pagini se regăsesc știri, analize, cronici literare, relatări din domeniile literaturii, artelor plastice, film, dialoguri, interviuri, polemice, relatări ș.a., privind evenimentele culturale, sociale şi politice din România şi din străinătate. În anul 1990, romancierul Nicolae Breban, membru titular al Academiei Române, i-a adăugat subtitlul Ideea Europeană, la origini o revistă de filosofie și cultură, fondată la 1919. În această formulă – Contemporanul. Ideea Europeană – vechea revistă Contemporanul, uneşte, aşadar, două branduri puternice, de un imens prestigiu în istoria culturii române. Revista apare sub egida Academiei Române și e condusă de acad. Nicolae Breban și Aura Christi.
În paginile publicaţiei au semnat, iar alte personalități semnează, în continuare, unii dintre ei având rubrici permanente, acad. Nicolae Breban, acad. Acad. Ioan-Aurel Pop, acad. Răzvan Theodorescu, Aura Christi, Nicolae Balotă, Ştefan Borbély, Călin Căliman, Dana Duma, Maria-Ana Tupan, Sorana Mănăilescu, Marius Miheț, Mircea Platon, Dana Pocea, Dalina Bădescu, Luiza Barcan, Constantina Raveca Buleu, Daniel Cristea-Enache, Ion Simuț, Bogdan Mihai Dascălu, Iosif Sava, Solomon Marcus, Gheorghe Schwartz, acad. Victor Voicu, Ion Ianoşi, Janina Ianoşi, Doina Dascălu, Crişu Dascălu, Andrei Simuț, Irina Ciobotaru, Dana Oprica, Magda Ursache ș.a. (România), Victor Ivanovici, Angela Bratsou (Grecia), Teșu Solomovici, Dragoș Nelersa (Israel), Sînziana Ravini, Dorina Brândușa Landen, Bogdan Popescu (Suedia), Mihai Cimpoi (Republica Moldova), Basarab Nicolescu (Franța), Virgil Nemoianu, Mirela Roznoveanu (SUA), Ding Chao, Gao Xing (China), Cinzia Demi, Oana Boșca Mălin, Violeta Popa (Italia), Hans Dama (Austria), Attila F. Balazs (Ungaria), Victor Ravini (Franța) ș.a. Viziunea grafică e semnată de graficianul Mircia Dumitrescu.
Revista Contemporanul. Ideea Europeană a organizat ample dezbateri axate pe modele europene: Rainer Maria Rilke, Friedrich Nietzsche, Lev Tolstoi, F. Dostoievski, Nicolae Balotă, Nicolae Breban etc., situate deliberat între tradiţie şi modernitate. În parteneriat cu alte instituții, a organizat turnee naționale și internaționale: România citește, Valori românești – valori europene, Cultura și literatura română în contextul relațiilor româno-basarabene, Scriitorii români și diaspora – Grecia, Contribuția scriitorilor evrei în cultura română, Radio Villalba – 10 ani de emisiuni în limba română, Ne jucăm și citim împreună ș.a.
Distribuită la scară internațională, Revista este prezentă, an de an, la Saloane de Carte din ţară, la Târgul Bookfest (Bucureşti) şi, respectiv, la Târgul Naţional Gaudeamus, Caravana Gaudeamus (Cluj, Iaşi, Timişoara, Craiova etc.), Salonul de Carte şi Presă AMPLUS, Târgul Naţional de Carte LIBRIS, precum și în turnee de conferințe și lecturi publice dincolo de granițele țării. Contemporanul. Ideea Europeană înseamnă valoare dincolo de mode, dincolo de timp, libertate de exprimare, lupta pentru valorile fondatoare ale națiunii române, lupta pentru valorile democrației, profesionalism, eficiență, demnitate, puterea de a fi și de a dărui. Suntem bucuroși și onorați să sprijinim identitatea naională, civilizația românească și să promovăm valorile naționale și valorile fondatoare în aceste vremuri tulburi, în care ne încăpățânăm să credem că „frumusețea va salva lumea”!
JURIUL PREMIILOR APLER PENTRU ANUL EDITORIAL 2023
MIRCIA DUMITRESCU s-a născut la Căscioarele, la 3 iulie 1941. Este grafician, gravor-ilustrator, sculptor, pictor. A făcut sute de ilustrații pentru mari autori din literatura română și universală: Ovidiu, Eminescu, Creangă, Panait Istrati, Alexandru Philippide, Zaharia Stancu, Nichita Stănescu, și mulți alții precum François Villon, E.A.Poe, József Attila, Herman Van Rompuy.
Pentru facsimilarea manuscriselor lui Mihai Eminescu, a găsit o formulă inovatoare de tipărire realizată și cu ajutorul unor tehnici digitale, în care a combinat principiul tiparului înalt – de tip Gutenberg cu tehnica de tipărire offset, proiect coordonat de Acad. Eugen Simion.
Artistul a participat din anul 1966 la saloanele de desen și gravură, la expoziții de grafică, manifestări de artă românească, organizate în 1968 la Cracovia, Frankfurt pe Main, Helsinki, Praga, în 1970 la Regensburg, Düsseldorf, Torino, Lodz, Stuttgart, Rabat, Roma. La Târgul Internațional al Cărții de la Leipzig, Mircia Dumitrescu a obținut doi ani consecutivi premiul cel mare pentru ilustrație de carte, pentru volumele lui Ovidiu, „Tristele și Ponticele” (1970), precum și pentru „Poveștile” lui Ion Creangă (1971).
A obținut numeroase alte premii atât în țară, cât și în străinătate, i-a fost decernat Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler atât pentru Literatură, cât și la categoria Arte Vizuale, fiind distins cu Ordinul „STEAUA ROMÂNIEI” în grad de Cavaler, conferit de Preşedinţia României anul 2021.
Mircia Dumitrescu este membru al Academiei Române din anul 2013, a fost profesor universitar și este doctor în arte vizuale având numeroase lucrări atât în muzeele din țară și străinătate, cât și în colecții particulare.
IOAN CRISTESCU (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; “Ioan Flora” – regia Alexandru Dabija; “Drumul spre Momfa”, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; “Neguţătorul de ochelari”, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, Bucureşti – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul “Dramaturgia lui Radu Stanca”, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În pregătire: “Resurecţia oratoriei şi antiteatrul”.
Editor, profesor universitar și autorul mai multor studii și cărți, Ioan Cristescu a creat o comunitate culturală solidă și reală în jurul Muzeului Literaturii Române din București, al cărui director este. A scris “Dramaturgia lui Radu Stanca” (2011) și a inițiat numeroase evenimente, expoziții, printre care și recenta platformă “Cultura în direct”. Coordonează Festivalul Internațional de Poezie București (FIPB) ajuns la cea de 14-a ediție.
Volume publicate: “Dramaturgia lui Radu Stanca”, Editura MNLR -2012, “Dramaturgia religioasă românească. De la misterele medievale europene la realizări românești” – Academia Română, Editura MNLR – 2017, “Drama liturgică” – Editura EIKON – 2019, “Drama uitată” – Editura Tracus Arte- 2019.
DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2023, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor.
În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, ale asociațiilor Euro CulturArt, Aluniș Art Center și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).
În 2022, a publicat volumul META VERS, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant, carte distinsă cu Premiul Special al revistei Ficțiunea OPT M și cu Premiul Național pentru Poezie ”Vasile Voiculescu” . În 2023, a publicat Gloria Veselia și Ursulețul Cipi, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri, și Pe Planeta Moș Crăciun, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri.
În 2024, a publicat volumul Cartușeria, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant.
