spot_img

”Turnee de poveste… pretutindeni”. Evenimente în 3 ţări europene şi la Bucureşti

Într-o frumoasă conjunctură culturală ce asociază Ziua Națională a României cu evenimentele de ţinută, la Lausanne, Paris şi Roma se întâlnesc, în perioada 24 noiembrie – 2 decembrie, sub genericul ”Turnee de poveste… pretutindeni”,  trei proiecte culturale naţionale de anvergură ce integrează repertoriul românesc – de la cel clasic, la romanţă şi folclor – în tezaurul muzical internaţional, cu un program ce trece fluent de la operă şi lied, la canzonetta, chanson sau cântec popular românesc. 

Cele 6 evenimente europene de la Lausanne, Paris şi Roma au în prim plan patru mari cântăreţi români stabiliţi în afara graniţelor României – Ruxandra Donose (Austria), Leontina Văduva (Franţa), Teodora Gheorghiu (Elveţia) și Sorin Coliban (Austria), reprezentanţi marcanţi ai comunităţii românilor de pretutindeni şi se vor încheia cu o gală la Ateneul Român, pe 4 decembrie.

Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Programele artistice prezentate poartă titluri sugestive :

  • Zâmbetul muzicii cu soprana Teodora Gheorghiu, bas-baritonul Sorin Coliban și pianista Diana Ionescu;
  • Bella voce Bella Musica cu soprana Leontina Văduva și pianistul Cătălin Răducanu;
  • Melodie, Dor, Magie cu mezzosoprana Ruxandra Donose și pianistul Sergiu Tuhuțiu.

Dacă în 2010, cele trei mari cântărețe românce – Ruxandra Donose, Leontina Văduva şi Teodora Gheorghiu – se aflau prima dată pe aceeaşi scenă sub genericul Cele Trei Dive într-un prim turneu naţional, de data aceasta i-au invitat alături de ele pe bas-baritonul Sorin Coliban, dar şi pe pianiştii români Cătălin Răducanu, Diana Ionescu și Sergiu Tuhuțiu pentru a demonstra forţa unor generaţii de vedete ale artei lirice internaţionale, care aduc alături de ele pe scenă talentul a trei pianişti pe cât de diferiţi, pe atât de strălucitori prin importanţa pe care o acordă artei instrumentale şi artei acompaniamentului, fiecare cu o personalitate unică, având la rândul lor, cariere solistice impresionante.

Turnee de poveste… pretutindeni de Ziua Naţională a României este o extindere specifică pentru comunităţile de români din afara graniţelor, a proiectului Turnee de poveste, care s-a dezvoltat din 2011 până în prezent la nivel național, cu multiple evenimente internaţionale de-a lungul timpului.

Turnee de poveste… pretutindeni este un proiect complex şi inedit de promovare a marilor interpreţi români de operă care fac personal parte din comunitatea românilor de pretutindeni – în acest caz, sopranele Leontina Văduva (Franţa), Teodora Gheorghiu (Elveţia), mezzosoprana Ruxandra Donose (Austria) şi bas-baritonul Sorin Coliban (Austria), în programe care panoramează genurile și stilurile muzicale naționale și internaționale, în succesiuni atractive în care acestea se alătură firesc.  

Vârfurile şcolii muzicale româneşti au plecat dintotdeauna în lume, dar în clipa maturităţii artistice şi-au dorit să împărtăşească arta lor şi publicului din rândul căruia au venit, cel românesc, fie că el se găseşte pretutindeni sau acasă. Sunt voci care strălucesc pe cele mai mari scene ale lumii (Covent Garden, Staatsoper din Viena, Opera din Paris, Metropolitan Opera) care vor aborda un repertoriu accesibil publicului larg, ce are ca permanent fir roşu, revenirea la muzica românească.

Proiectul presupune așadar apariţia pe scenă a celor patru solişti lirici alături de pianiştii acompaniatori pentru a aduce în faţa publicului de acasă valoarea care i-a consacrat pe marile scene ale lumii.

Ideea de a prezenta cu prilejul Zilei Naționale a României, în Elveţia, Franţa şi Italia un proiect având în centru mari artişti români din domeniul muzicii clasice care sunt stabiliţi în afara ţării, s-a născut din dorința de a promova și restitui comunității de români din Europa, bogăția şi reprezentativitatea artei interpretative naționale și în același timp, de a da posibilitatea acestei comunități să se bucure de muzica autohtonă şi universală într-o interpretare de excepție. 

În prezent, peste 5 milioane de cetățeni români trăiesc în afara granițelor țării, iar numărul lor este în creștere – peste 20% din numărul total de cetățeni ai României. De Ziua Naţională a României, sentimentul patriotic capătă alte conotaţii, festive, iar bucuria de a reuni valori ale românilor de pretutindeni cu publicul provenind din această comunitate prin intermediul artei şi culturii devine un liant esenţial.

Detalii pe: www.turneedepoveste.ro

Facebook: https://www.facebook.com/turneedepoveste/

Instagram:https://www.instagram.com/turnee_de_poveste?igsh=MXBwY3RpbHVmdW00eQ== 

SPOT GENERAL Turnee de poveste pretutindeni:

ITINERARIU

24 noiembrie 2024, ora 19 – Lausanne, Eglise Anglicane (Christ Church)

Leontina Văduva – soprană, Cătălin Răducanu – pian

25 noiembrie 2024, ora 19 – Lausanne, Eglise Anglicane (Christ Church)

Teodora Gheorghiu – soprană, Sorin Coliban- bas-bariton, Diana Ionescu – pian

26 noiembrie 2024, ora 19.30 – Paris, Salle Colonne

Leontina Văduva – soprană, Cătălin Răducanu – pian

30 noiembrie 2024, ora 19 – Paris, Salle Rachmaninoff 

Ruxandra Donose – mezzosoprană, Sergiu Tuhuţiu – pian

1 decembrie 2024, ora 19 – Roma, Sala Accademica a Conservatorului Santa Cecilia

Teodora Gheorghiu – soprană, Sorin Coliban- bas-bariton, Diana Ionescu – pian

2 decembrie 2024, ora 19 – Roma, Palazzo della Cancelleria

Ruxandra Donose – mezzosoprană, Sergiu Tuhuţiu – pian

4 decembrie 2024, ora 19 – Bucureşti, Ateneul Român 

Teodora Gheorghiu – soprană, Sorin Coliban- bas-bariton, Diana Ionescu – pian

Ruxandra Donose – mezzosoprană, Sergiu Tuhuţiu – pian

Leontina Văduva – soprană, Cătălin Răducanu – pian

Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. 

Producător: Pro Contemporania

Parteneri: Ambasada României în Republica Italiană, Malta și San Marino, 145 de ani de diplomaţie România-Italia, Delegaţia permanentă a României la UNESCO

Parteneri culturali: Institutul Cultural Român, Universitatea Națională de Muzică București, Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română, Filarmonica George Enescu, Associazione culturale rumeno-italiana ProPatria, Bel’Art Association, Association Noesis Enesco Paris, The Culture Club, Accademia di Romania a Roma

Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Internațional, Mediatrust, România TV, Liternet, Agenția de Carte, Webcultura, Ziarul Metropolis, RFI România, Cronicari digitali, www.demilioane.ro, Ordinea zilei

Cu susţinerea: Grand Hotel Continental

BIOGRAFII

Mezzosoprana Ruxandra Donose

Printre cele mai cunoscute și apreciate mezzosoprane din generația sa, Ruxandra Donose a capturat atenția publicului și a criticii de specialitate în teatre de operă și săli de concerte în întreaga lume. Asociată inițial mai mult cu Belcanto, muzica lui Mozart sau muzica franceză, în ultimii ani a făcut trecerea spre repertoriul dramatic german și italian, bucurându-se de un enorm succes în rolul Kundry din opera Parsifal de Wagner cu Filarmonica din Berlin sub bagheta lui Sir Simon Rattle, ca Elektra în opera „Orest“ de Manfred Trojahn la Opera din Zürich, sau Sieglinde în Walkiria de Wagner la Londra, sub bagheta lui Vladimir Jurowski. Rolul Fricka în Inelul Nibelungilor de la Grand Thetre de Geneve a apărut de curând integral pe DVD.

Într-o carieră care se desfășoară de peste 30 de ani la nivel internațional, Ruxandra a cântat pe cele mai mari scene de operă ale lumii, de la Royal Opera Covent Garden, Londra până la Metropolitan New York, trecând prin Wiener Staatsoper, Theater an der Wien, Opera Paris Bastille, Théatre de Chatelet Paris, Opéra de Lyon, Teatro Real Madrid, Oprenhaus Zürich, Grand Théatre de Genève, Deutsche Oper Berlin, Bayerischer Staatsoper München, Teatro la Fenice Venezia, Grande Teatro di Torino, Opera Bolshoi din Moscova, Opera din Beijing, Opera din Shanghai, ca si Toronto Opera Company, San Francisco Opera, Los Angeles Opera, Chicago Opera, Philadelphia Opera, San Paolo Opera, Opera din Copenhaga, Opera in Helsinki, Glyndebourne Festival, Ravinia Festival, Festivalul de la Salzburg și multe altele.

A cântat concerte sau recitaluri în cele mai reputate săli de concert de la Wigmore Hall, Royal Festival Hall, Barbican Theatre din Londra, la Carnegie Hall din New York, trecând prin Konzerthaus Viena, Musikverein Viena, Salle Pleyel Paris, Bunka Kaikan in Tokio, Ceaikovski Hall din Moscova, Sala Gasteig din München, Tonhalle Zürich, si altele, cu orchestre ca Filarmonica din Viena, Filarmonica din München, Filarmonica din Berlin, Filarmonica din Londra, Orchestre de Paris, New York Philarmonic, Boston Symphony, Chicago Symphony, San Francisco Symphony, Japan Philarmonic, Shanghai Symphoy, Orchestre de la Suisse Romande, Staatskapelle Dresden si multe altele. A lucrat cu dirijori precum Sergiu Celibidache, Claudio Abbado, Mariss Jansons, Pierre Boulez, Sir Colin Davis, Zubin Mehta, Charles Dutoit, Teodor Currentzis și alții.

Ruxandra Donose a cântat, de asemenea, și a înregistrat mult repertoriu baroc, a înregistrat opere integrale baroce, pentru EMI, Deusche Gramphone, Decca, Naive și altele, cu orchestre ca Armonia Atenea, La Cetra, Concerto Köln, I Barrochisti. Înregistrările sale mai cuprind și multe lucrări vocal-simfonice, sau lieduri. 

Înregistrarea ei cu Stabat Mater de Dvorak, sub bagheta lui Giuseppe Sinopoli a fost nominalizată la cea de-a 44 ediție a premiilor Grammy.

Printre proiectele din viitorul apropiat, menționăm recitaluri de Lied la Viena, opera „Tristan și Isolda” de Wagner la Tokio, sub bagheta lui Marek Janowski, și premiera americană a operei „Innocence“ de Kaja Saariaho la opera din San Francisco.

Pianistul Sergiu Tuhuțiu

În urma unui recital susținut la Londra, site-ul britanic de critică muzicală The B Flat Sheep scria: ”Sergiu Tuhuțiu cântă așa cum vorbește: clar, robust, întrebător, cu un sunet incandescent, dar cu un miez plin de năzuință și întrezărite scânteieri de disperare. În această seară Tuhuțiu ne-a condus într-o pădure și am putut să auzim ceva aproape secret. Secret pentru că era pe cât de neprețuit, pe atât de periculos.”

Câștigător al concursului Debut to Master Soloist Piano Competition 2013 din Sankt Petersburg – Rusia și al premiului al doilea la Manhattan International Piano Competition 2016 prezidat de Ivo Pogorelich, Sergiu Tuhuțiu a devenit în vara anului 2016 artist al agenției de impresariat Manhattan International Artists din New York.

Obține licența la Universitatea Națională de Muzică din București (2006) și două titluri de Master în interpretare pianistică: la Staatliche Hochschule für Musik und Darstellende Kunst din Stuttgart, Germania și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Romania. În 2011 primește o bursă la London Masterclasses, se stabilește la Londra, iar în iulie 2013 este distins cu Artist Diploma la Royal College of Music.

Educația sa muzicală e conturată de muzicieni precum Norma Fisher, Bruno Canino, Igor Blagodatov, Nina Seregina, Konrad von Abel, Dana Borșan, Steluța Radu, Daniel Goiți și Shoshana Rudiakov. E de asemenea absolvent al Abbey Road Institute din Londra, licențiat în producție muzicală și inginerie de sunet. În prezent este doctorand la Academia de Muzică Gheorghe-Dima din Cluj-Napoca cu tema de cercetare “Despre interpretarea muzicală ca ‘transpunere în rol’ – tehnici ale pregătirii actorului în slujba comunicării operei muzicale”.

Sergiu Tuhuțiu a debutat la vârsta de 18 ani alături de Orchestra Filarmonicii Dinu-Lipatti din Satu-Mare cu Concertul Nr. 3 pentru pian și orchestră de Beethoven, iar activitatea sa concertistică include țări precum Anglia, Germania, Franța, Elveția, Italia, Rusia, Brazilia, Canada, SUA sau România. În 2014 a debutat pe scena Filarmonicii din Sankt Petersburg, Rusia, cu Concertul Nr. 1 pentru pian și orchestră de Mendelssohn și a colaborat cu orchestre precum Orchestra Națională Radio București, Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, Orchestra Simfonică București, Orchestra de Tineret din Chișinău, Orchestra de Stat a Ermitajului din Sankt Petersburg. În anul 2013 a fost invitat de către Fundația Sergiu Celibidache să facă parte din juriul concursului Tribut Valorilor Culturale Românești.

Sergiu Tuhuțiu este un antreprenor prolific, președinte al asociației Lipatti Music Production și inițiatorul unor proiecte de succes precum In Memoriam Dinu Lipatti, Piano Colours și Leading Young Musicians. În 2015, împreună cu cântăreața americană Peisha McPhee, a lansat proiectul muzical de crossover Chopin Meets Broadway. Bucurându-se de un succes rapid, show-ul a debutat la Hollywood în 2016 și a fost urmat de alte reprezentații în Europa, New York și California, având parte de invitați de renume precum Katharine McPhee, Adriana McPhee, Michael Orland, Bingxia Lu and Emirhan Tunca.

Într-o cronică de patru stele a concertului de la Hollywood, criticul american Rob Stevens scrie: ”Cântatul lui Sergiu Tuhuțiu pare uneori aproape simfonic, ca și cum, în loc de a fi pur și simplu solist, ar fi așezat în fața unei întregi orchestre.”

Soprana Leontina Văduva

După studii la Conservatorul din București, sub îndrumarea profesoarei Arta Florescu, soprana Leontina Văduva a debutat pe plan internațional în 1986 la Teatrul Capitole din Toulouse în Manon de Jules Massenet. Rolul, devenit una dintre cele mai dragi cărți de vizită, a purtat-o spre debutul londonez de la Royal Opera House Covent Garden, etapă care i-a adus prestigiosul premiu Lawrence Olivier (1988).

Stabilită în Franța, țară care a adoptat-o de la bun început, și care i-a acordat în 1999 titlul de Chevalier des Arts et des Lettres, iar câțiva ani mai târziu cel de Officier des Arts et des Lettres, Leontina Văduva a devenit rapid una dintre cele mai bune ambasadoare ale repertoriului francez interpretând magistral rolurile Micaëla, Antonia, Julieta și Mireille pe cele mai importante scene ale lumii. Rolul debuturilor în Statele Unite ale Americii (San Francisco, 1996, Metropolitan Opera, New York, 2000) a fost Mimi din Boema lui Puccini. Printre dirijorii cu care a colaborat de-a lungul timpului se numără James Conlon, Sir Colin Davis, Alain Lombard, Sir Charles Mackerras, Zubin Mehta, Riccardo Muti, Kent Nagano, Antonio Pappano, Michel Plasson și Carlo Rizzi.

Discografia artistei include Carmen (1991) – dirijor Zubin Mehta, Rigoletto (1993) – dirijor de Carlo Rizzi, Povestirile lui Hoffmann (1996) – dirijor Kent Nagano, Boema (1996) – dirijor Antonio Papanno și recitalul Opera Arias (1997) – dirijor Plácido Domingo.

Un capitol special în videografia artistei îl reprezintă DVD-ul cu Romeo și Julieta, înregistrat în 1994 la Royal Opera House Covent Garden din Londra, sub conducerea muzicală a lui Sir Charles Mackerras şi în regia lui Nicolas Jöel, devenit referința absolută pentru celebra operă a lui Gounod. De asemenea, mult mai târziu, Leontina Văduva lansează DVD-ul Chanter, ma raison d’être (2001) un film realizat de Fabrice Maze ce prezintă cariera artistei în perioada 1990-2001.

Deosebitele sale calități artistice i-au adus numeroase distincții, printre care Medalia orașului Toulouse, premiul Royal Philarmonic Society of Music – Londra și Ordinul Meritul Cultural in grad de Mare Ofițer oferit de Președintele României.

În ultimii ani soprana Leontina Văduva a fost prezentă pe scena Ateneului Român și a Sălii Radio din București în cadrul evenimentelor organizate de Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură: Recitalul omagial Verdi–Wagner: Corespondențe (2013), Gala Aniversară “Viorica Cortez și Prietenii” (2014), Recitalul omagial “Enescu 60” (2015), Recitalul caritabil “Suflet în Culori”; Concertul aniversar “Ave: Leontina Văduva 30 de ani în muzică” în cadrul celei de-a II-a ediții a Vibrate! Festival; o ediție specială a întâlnirilor muzicale Opera FANtastica. Luminița Arvunescu în dialog cu Leontina Văduva, expoziția de costume LEONTINA VĂDUVA ON STAGE și Gala Aniversară LEONTINA VĂDUVA 30 (2016). În 2014 Leontina Văduva a lansat CD-ul Verdi–Wagner: Corespondențe, în 2015 a lansat calendarul aniversar 2016 Leontina Văduva 30, iar în 2016 i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arte George Enescu din Iași.

În prezent Leontina Văduva susține masterclass-uri pentru tânăra generație și predă la Conservatorul Claude Debussy din Paris și la HEMU – Haute Ecole de Musique din Lausanne. De asemenea, în ultimii ani, soprana Leontina Văduva, alături de pianista Alina Pavalache și regizoarea Anda Tăbăcaru Hogea, a susținut o serie de masterclass-uri la Tescani la Secţia „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” a Muzeului Național George Enescu din București.

Pianistul Cătălin Răducanu

Cătălin Răducanu este absolvent al colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” și al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, la aceasta din urmă finalizând studiile de licență, master și doctorat în muzica clasică la secția pian principal.

A câștigat numeroase concursuri naționale și internaționale, având ocazia să susțină recitaluri solo în Ungaria, Franța, Italia. A participat la cursuri de măiestrie susținute de Gabriel Amiraș, Cristian Beldi, Imre Rohmann, Tunde Kurucz și mulți alții. Este un pianist versatil care pe lângă ipostazele solistice, camerale concretizează proiecte artistice în calitate de pianist improvizator în formule solo, de duo, sau grupuri muzicale mai ample. A participat ca interpret la pian și țambal și în proiecte interdisciplinare precum La steaua… Cuvinte, necuvinte, alături de actorii Horaţiu Mălăele şi Emilia Popescu. În 2023 a fost invitat ca interpret la pian și țambal în spectacolul Aplauze pentru poet …pe scenă, alături de Rodica Mandache și Eduard Păuna, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, proiect prezentat și la București sau la Chișinău. În anul 2024, a făcut parte, alături de actorii Emilia Popescu și Mihai Mălaimare și violonista Ioana Tudor, din proiectul Aplauze pentru poet pe scenă…în Italia, proiect care a avut rolul de a duce poezia românească în mijlocul celei mai mari comunități de români din afara țării. Din 2022 este pianistul grupului Violoncellissimo condus de Marin Cazacu, cu care a realizat turneul naţional anual Clasic la puterea a treia Violoncellissimo, dar şi mai multe apariţii în străinătate. Din 2023, este protagonistul proiectului artistic intitulat „Un artist un pian și un țambal” (turneu de recitaluri în care pianistul Cătălin Răducanu înfățișează distinct și bine delimitat trei stiluri muzicale: clasic, jazz, folclor), proiect ajuns în 2024 la a doua ediţie, cu care a avut şi apariţii în străinătate. În prezent este lector universitar la UNMB. 

Soprana Teodora Gheorghiu

Soprana Teodora Gheorghiu a absolvit cursurile Academiei de muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, destinul ei muzical fiind influențat în mod direct de marele José Carreras, care a remarcat-o în cadrul concursului Julián Gayarre International Singing Competition. Deşi nu a câştigat acest concurs, Carreras i-a oferit o bursă de studii care i-a schimbat definitiv cursul carierei. Ulterior, a câștigat mai multe competiţii, fiind laureată, între altele, a Concursului Internaţional “George Enescu” de la Bucureşti, dar şi a prestigioasei Queen Elizabeth Competition şi a primit bursa de studii Herbert von Karajan.

A debutat pe scena muzicală internațională la Opera de Stat din Viena, la doar 25 de ani, unde a cântat ca solistă între 2007 şi 2010. La Opera din Viena a interpretat roluri ca Adele („Liliacul”), Regina Nopții („Flautul fermecat”), Nanetta („Falstaff”), Fiakermilli („Arabella”), Adina („Elixirul dragostei”), Elvira („Italianca în Alger”), Sophie („Werther”), Eudoxie („La juive”). A colaborat cu nume sonore ale scenei muzicale internaționale, ca Juan Diego Florez, Neil Shicoff, Leo Nucci, Ramón Vargas, Seiji Ozawa, Adam Fischer, Marco Armiliato, Bertrand de Billy sau Franz Welser- Möst.

După colaborarea cu Opera de Stat din Viena, în 2010, a decis să îşi continue cariera ca artist freelancer. Acesta a fost momentul când dirijorul Christophe Rousset i-a propus să realizeze un album, ca omagiu al celebrei soprane Anna de Amicis care a trăit în secolul al XVIII-lea. Albumul, publicat de casa de discuri Harmonia Mundi, include înregistrări în premieră cu arii din Mozart, Gluck, Borghi, Cafaro şi Mysliveček. A fost numit Discul lunii de către Internațional Record Review şi de Opera Magazine și a fost Discul săptămânii la BBC Radio timp de trei săptămâni la rând.

În ultimul deceniu a apărut pe multe scene de operă în rolul Mimì din Boema de Puccini, în rolul Contesei în „Nunta lui Figaro” de Mozart (pe care l-a abordat şi într-un turneu susţinut în Japonia), în rolul Violeta din „Traviata” de Verdi, Nedda din „Paiaţe” de Leoncavallo şi nu numai.

Talentul Teodorei Gheorghiu nu se limitează doar la genul operei. Soprana este pasionată şi de lied şi a oferit numeroase recitaluri cu programe variate, iar în 2013 a publicat al doilea album, Art Nouveau, cu lieduri de Strauss, Zemlinsky, Ravel şi Respighi, ca expresii emblematice ale Jugendstil în muzică. În anul 2018 a revenit în România pentru un turneu extraordinar de recitaluri în mai multe orașe ale țării, iar în 2023, alături de pianista Diana Ionescu, a susținut Turneul național de lieduri Franz Schubert.


Bas-Baritonul Sorin Coliban 

Bas-baritonul Sorin Coliban a absolvit Academia de muzică din București, studiind apoi timp de șase ani cu Georgeta Bălan și perfecționându-și tehnica vocală pentru repertoriul Rossinian în cadrul Accademiei Rossiniana din Pesaro, sub îndrumarea maestrului Alberto Zedda.

Sorin Coliban a debutat la Opera de Stat din Viena în 2004 ca Monterone (“Rigoletto”) și de atunci a interpretat printre altele, rolurile Filippo II, Marele Inchizitor (“Don Carlos”), Landgraf (“Tannhäuser”), Basilio (“Bărbierul din Sevilla”), Capulet (“Romeo și Julieta”), Fra Melitone (“Forța destinului”), Fasolt și Fafner (“Aurul Rinului” și “Siegfried”), Sarastro (“Flautul fermecat”), Gremin (“Evgheni Oneghin”), Bartolo (“Nunta lui Figaro”) și Colline (“Boema”). Din 2004 până în 2009 a fost membru al ansamblului de la Volksoper din Viena.

Sorin Coliban și-a îndeplinit unul dintre visurile sale de o viață când a participat la celebrul Festival Richard Wagner de la Bayreuth în 2013 în două opere (“Aurul Rinului” și “Siegfried”) din cadrul unei noi producții a tetralogiei “Inelul Nibelungilor”, dirijată de Kirill Petrenko și regizată de Frank Castorf.

În anul 2015 el a debutat la Filarmonica din Berlin și la Budapesta în cadrul Festivalului Zilele Wagner unde a revenit și în 2022. A participat în trei producții la Opera Scala din Milano în perioada 2021 – 2022.

A cântat, printre altele, la Royal Opera House Covent Garden din Londra, la Opera Scala din Milano, la trei dintre operele din Paris (Bastille, Garnier, Chatelet), la Megaron Concert Hall din Atena, în San Francisco, la Monte Carlo Opera, în Santiago de Chile, Tel Aviv, la Festivalul Rossini din Pesaro, la Opera de Stat din München, la Concertgebouw din Amsterdam, Opera din Lausanne, în Düsseldorf, Basel, la festivalul Wiener Festwochen, Linz Konzerthaus, Festivalul Bregenz etc.

Coliban este, de asemenea, un experimentat interpret de lied și oratoriu. Repertoriul său include Requiem-ul lui Verdi, Simfonia a 9-a de Beethoven, Simfonia a 8-a de Mahler, Pasiunile lui Bach și Elias de Mendelssohn. În aprilie 2012 a debutat cu un recital de lieduri la Musikverein din Viena, acompaniat de pianista Kathleen Kelly, cu multe lucrări în primă audiție austriacă și de asemenea, cu o primă audiție mondială a compozitorului austriac Albin Fries. 

A colaborat cu mulți dirijori, printre care Franz Welser-Möst, Alberto Zedda, Bernard Haitink, Antonio Pappano, Zubin Mehta, Riccardo Chailly, Kent Nagano, Pinchas Steinberg, Mark Elder, Richard Bonynge, Seiji Ozawa, Cristian Mandeal, Bertrand de Billy, Louis Langrée, Kirill Petrenko, James Conlon și Daniele Gatti.

Pianista Diana Ionescu

Născută într-o familie de muzicieni, la 7 ani a început studiul pianului cu Sanda Bobescu. După ce a absolvit Liceul „George Enescu”, unde a studiat pianul cu Olga Szell, a fost admisă la clasa lui Dan Grigore la Universitatea Națională de Muzică București, unde a studiat şi cu Steluța Radu, Sandu Sandrin şi Dinu Ciocan. În 2003 s-a mutat în Marea Britanie, ca să îşi continue studiile cu Ronan O’Hora, Joan Havill şi Marc Racz la Birmingham Conservatoire şi Guildhall School of Music and Drama. Și-a perfecționat arta pianistică cu Viktor Merzhanov la Conservatorul Tchaikovsky de la Moscova, cu Alexis Weissenberg la Engelberg, cu Dmitri Bashkirov la Chapelle Reine Elisabeth de la Bruxelles şi la Madrid, şi cu Richard Goode la New York.

Pianista Diana Ionescu s-a consacrat prin interpretări ale capodoperelor unor epoci multiple, de la maeștri ai claviaturii baroce ca Scarlatti sau Bach, la puritatea clasică a lui Mozart, Schubert sau Mendelssohn și până la măreţia romanticilor şi compozitorilor moderni, precum Schumann, Rachmaninov, Debussy sau Prokofiev.

Câştigătoare a Marelui Premiu al Concursului Internațional de Pian „George Enescu” din 2001, şi ultimul pianist român care a reuşit această performanță, Diana Ionescu se bucură de o activitate internațională ca solistă, muzician de cameră, pedagog şi director de festival.

A fost distinsă cu Premiul Alexis Weissenberg și Premiul EWLE al Radioului Elvețian pentru Best Live Recording, Premiul II la Missouri Southern International Piano Competition SUA și Concursul Internațional Lory Wallfisch, Glass Sellers Trophy şi Premiul I la Romantic Piano Competition Londra, cât și cu Diploma Ambasadorului pentru servicii aduse culturii româneşti în străinătate.

A apărut ca solistă, în recitaluri sau ca muzician de cameră pe marile scene ale lumii și a cântat și înregistrat sub bagheta unor dirijori remarcabili, acompaniată de orchestre ca Brunel Sinfonia Bristol, Guildhall Symphony Orchestra, Orchestra Națională Radio, Orchestra de Cameră Radio, Filarmonica Transilvania din Cluj, Filarmonica Banatul din Timişoara, Filarmonica din Sibiu, Filarmonica din laşi. Între colaboratorii săi în muzica de cameră se numără Belcea Quartet, Gemeaux Quartet, Cvartetul Transilvan, Valeriy Sokolov, Dana Zemtsov, Stefan Hadjev, Pau Codina, Massimo Somenzi, Dario Bonuccelli, Daniel Palmizio, Irina Botan, Ashok Klouda, Teodora Gheorghiu (laureată la rândul ei a Concursului Internațional „George Enescu”, în anul 2003), Eliana Pretorian, Vlad Maistorovici, Remus Azoiței, David Cohen, Leontina Văduva.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508