Muzeul Național de Artă Timișoara anunță un eveniment special în cadrul expoziției „Luminile lui Caravaggio. Începutul modernității în pictura europeană, capodopere din colecția Roberto Longhi”.
Lucrarea „Hercule torcând lâna de aur”, semnată de Michele Desubleo, a fost inclusă în acest proiect curatorial elaborat, în dialog direct cu tabloul „Băiat mușcat de șopârlă” de Caravaggio, ambele piese reflectând spiritul și tehnica maestrului italian. În același timp, ca o noutate, o lucrare d’après semnată de pictorul contemporan Fikl se inserează în sala mitologică a expoziției permanente a MNArT, înlocuind temporar tabloul selecționat pentru a face parte din ansamblul expozițional dedicat lui Caravaggio.
Această Rocadă creează o punte între măiestria Barocului de influență caravaggescă și o reinterpretare de tip d’après în cheie contemporană, stabilind un dialog între miza scenică barocă și o abordare postbarocă actuală a unui pictor ce trăiește și lucrează în Socolari. Prin această provocare acceptată, din partea managerului Filip Adrian Petcu, Gheorghe Fikl aduce în prim-plan compoziția barocă a tabloului lui Desubleo, într-o viziune postbarocă inedită, ce provoacă vizitatorii să exploreze conexiuni și contraste între epoci.
Sala conclusivă din expoziția „Luminile lui Caravaggio. Începutul modernității în pictura europeană, capodopere din colecția Roberto Longhi” devine astfel un spațiu inițiatic, un templu simbolic al eroului care își dezvăluie fragilitatea călătorind spre desăvârșire, în starea de umilință paradoxală. Tabloul „Hercule torcând lâna de aur” este așezat între două postamente ce amintesc de coloane clasice, care par să susțină povara dualității eroice, flancată de două fragmente de sculpturi romane: un tors culcat din piatră al lui Hercule și un bust din bronz al acestuia, unde personajul e acoperit de blana de leu, într-un gest de autoritate, opus acceptării servituții ca etapă necesară în parcursul său transformator.
În acest context, dialogul dintre vulnerabilitatea fizică și măreția spirituală se leagă subtil de emoția transmisă de tabloul „Băiat mușcat de șopârlă” al lui Caravaggio, reflectând trăirile contradictorii ale eroului aflat în plină probă inițiatică: uimirea, durerea și revelarea unei forțe interioare ce transcende aparenta slăbiciune.
Afinitatea marelui mecena Zsigmond Ormóș – întemeietorul muzeului – pentru arta italiană, îndeosebi pentru pentru pictura barocă și renascentistă s-a concretizat prin achiziții din anticariatele europene, inclusiv Florența de unde a și fost achiziționată lucrarea „Hercule torcând lâna de aur”, atribuită inițial lui Anibale Caracci.
În contextul expoziției, lucrarea lui Hercule devine un simbol al dualității – puterea și vulnerabilitatea umană – un concept care rezonează profund cu temele lucrărilor lui Caravaggio. Artistul Gheorghe Fikl, exponent al parcursului academic al școlii de la Timișoara, este cunoscut prin picturile sale monumentale, montate în regie compozițională barocă, ce se regăsec în importante colecții europene (ex: colecția Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii).
În 4 decembrie, în Sala Baroc a MNART, va avea loc deschiderea expoziției „De Anima” care va include cele mai recente lucrări de mari dimensiuni create în 2024 de Fikl.
Expoziția „Luminile lui Caravaggio. Începutul modernității în pictura europeană, capodopere din colecția Roberto Longhi” intră în dialog cu această inițiativă a MNArT, ca o acțiune de tip intarsie în Expoziția Permanentă de Artă Europeană, oferind publicului o experiență de vizitare memorabilă în spirit contemporan.
