Muzeul Colectivizării din România, primul muzeu dedicat perioadei colectivizării forțate din anii regimului comunist, va deschide în curând Corpul B al complexului muzeal, realizat printr-o finanțare europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și co-finanțare de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Prin acest nou corp, muzeul își extinde demersul educativ și istoric, oferind o mai bună înțelegere asupra colectivizării forțate – un fenomen care a afectat sute de mii de familii din zona rurală a României. Proiectul muzeal, lansat în anul 2020 la inițiativa lui Iulian Bulai, urmărește să ofere o perspectivă autentică a impactului colectivizării asupra vieții țăranilor români, abordând astfel o temă unică în peisajul cultural și social românesc.
Situat în comuna Tămășeni, județul Neamț, muzeul include deja cinci camere tematice dedicate vieții rurale din perioada colectivizării (Corpul A) – „Casa”, „Pământ”, „Cote”, „Pâine” și „Furie”, fiecare reflectând aspecte sociale și economice din perioada colectivizării. Vizitatorii pot explora contextul social și politic al perioadei, dar și impactul asupra structurii comunităților, care și-au văzut resursele și pământurile confiscate de stat, iar unele case și clădiri transformate de autoritățile comuniste în spații administrate.
În Corpul B al muzeului, noul design expozițional va include trei spații tematice intitulate „Miliția”, „Agitatorii” și „Destinul”. Aceste camere vor fi amenajate pentru a evidenția momentele de represalii și control social din timpul colectivizării, oferind vizitatorilor o perspectivă detaliată asupra aparatului represiv din comunism și a modului în care acesta a modelat viețile comunităților rurale. Camera „Miliția” va reconstitui atmosfera autoritară a unui post de miliție, într-un spațiu în care de fapt a funcționat această instituție în trecut. „Agitatorii” va aduce în prim-plan rolul propagandei și al figurilor care au susținut activ campania de colectivizare, în timp ce „Destinul” va reflecta efectele colectivizării asupra vieților individuale și asupra structurilor de familie.
Corpul B este amenajat de o echipă coordonată de Constantin Goagea și Cristina Ginara, experți în arhitectură muzeală și design expozițional. Noile spații vor integra și mărturii și povești ale martorilor locali, iar „povestitorii” – membri ai comunității care au trăit experiența colectivizării – vor aduce o dimensiune personală, cu istorisiri despre traumele și rezistența din acea perioadă.
Muzeul Colectivizării poate fi vizitat în fiecare weekend, între orele 12:00 și 16:00, cu programare prealabilă, oferind publicului o incursiune profundă în trecutul rural românesc și în povestea colectivizării din anii 1949-1962.
Proiectul, inițiat de Muzeul Colectivizării și finanțat de Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Cod Apel: PNRR/2022/C11/I5 – 1, a beneficiat de o finanțare nerambursabilă de 177.156 lei, reprezentând 90% din bugetul total al proiectului, completată printr-o co-finanțare din partea Administrației Fondului Cultural Național – AFCN, care susțin dezvoltarea acestei inițiative dedicată păstrării memoriei colective a perioadei comuniste.Pentru mai multe detalii despre muzeu și programări, urmăriți actualizările pe pagina de facebook a muzeului, https://www.facebook.com/muzeulcolectivizarii, sau pe pagina web https://muzeulcolectivizarii.ro/.
