În perioada 23 – 26 octombrie va avea loc Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM), ediția a XIII-a.
La evenimentele ediției actuale vor participa: Lorina Bălteanu, Daniela Rațiu, Cristina Fulaș, Nora Iuga, Angela Baciu, Octavian Soviany. La Editura Cartier au apărut: Legată cu funia de pământ (roman) de Lorina Bălteanu, Sfârșitul lumii e un tren (roman) de Daniela Rațiu, Goldie pleacă în vacanță (copii) de Cristian Fulaș, ilustrații de Keszeg Agnes, înainte ca ochiul să-și fi terminat privirea (Cartier de colecție) de Nora Iuga. De asemenea, Cristian Fulaș a semnat noua traducere din În căutarea timpului pierdut, de Marcel Proust, apărut integral la Cartier.
În curând, în Cartier de colecție, vor apărea Poeme alese de Octavian Soviany, o antologie de Claudiu Komartin, iar Angela Baciu va apărea cu un volum-dialog cu Nora Iuga.
Scriitorii & cărțile Cartier vă așteaptă la FILTM:
Miercuri, 23 octombrie
Ora 18.00, Muzeul Național de Artă din Timișoara
Întâlnire cu scriitorii: Lorina Bălteanu (R.Moldova), Daniela Rațiu, Semezdin Mehmedinović (Bosnia și Herțegovina)
Moderator: Cristian Pătrășconiu
Joi, 24 octombrie
Ora 12.00, Biblioteca Municipală Lugoj
Întâlnire cu scriitorii Lorina Bălteanu, Dan-Liviu Boeriu și Cristian Fulaș
Vineri, 25 octombrie
Ora 18.00, Muzeul Național de Artă din Timișoara (Sala Barocă)
Întâlnire cu scriitorii: Narine Abgarian (Armenia), Cristian Fulaș, A. G. Romila.
Moderatoare: prof. univ., critic literar Carmen Mușat
Ora 20.00, Nemesis Art Club (Bastion Maria Teresia)
Muzici, algoritmi și poezie
Participă poeții: Nora Iuga, Angela Baciu, Octavian Soviany, Lorand Pethö , George State, Mădălina Aldescu, Nenad Saponja (Serbia), Ciprian Măceșaru
Gazdă: Dan Liviu Boeriu
LORINA BĂLTEANU (n. 1960, satul Peciște, Rezina, Republica Moldova) este licențiată a Institutului de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova și a Universității din Dijon.
A fost redactoare la revistele „Orizontul” și „Sud-Est cultural”; între 1992 și 1998, directoare a Fundației Soros Moldova, iar din 1998, directoare a Trustului de Presă Medialog.
În anul 2000 se stabilește la Paris, unde se lansează în design de interior și își creează propria marcă de bijuterii.
A publicat mai multe volume de poezii: Obstacolul sticlei (Literatura Artistică, Chișinău, 1984), tradus în limba rusă ca Pregrada stekla (Moscova, 1985), Cioburi (Hyperion, Chișinău, 1990), Poeme de sticlă (Chișinău, 1997).
Legată cu funia de pământ este primul său roman apărut la Editura Cartier, 2023, tradus și în franceză. După fragmente din roman Radu Afrim montează la Naționalul din Iași spectacolul Antologia dispariției (2024).
DANIELA RAȚIU este scriitoare și jurnalistă. Este licențiată în Jurnalism și Drept. A urmat un master Foto-Video în cadrul Facultății de Arte și Design din Timișoara. Membră a PEN România și a Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România. A activat în cadrul Ariergarda, fondată de scriitorii Daniel Vighi, Viorel Marineasa și Lucian P. Petrescu. Ca jurnalist a scris la Ziua de Vest, Evenimentul Zilei – Ediția de Vest, Ziare.com, evz.ro, adevărul.ro. A publicat în newsweek.ro, lapunkt.ro. A coordonat UVT TV/Media Hub. Scrie pe www.sunmedia.ro și www.mediaquality.ro
A publicat volumul de poezie Ciorap cu firul dus, Editura Marineasa, 2005 urmat de romanele Ochelari de damă, Brumar, 2005 și In vitro, Editura Cartea Românească, 2007. În 2015, a fost pe lista finaliștilor Concursului de scenarii HBO, co-autoare a scenariului Pauker. În 2016 a publicat în 2016 volumul de teatru Măcelarul îi citea pe ruși, Tracus Arte. În 2018, i-a apărut volumul de poezii Staniol, Editura Charmides. În 2022, a publicat volumul cronică-jurnal Cinci luni care au salvat România. Matrioșka. Războiul Hibrid și războiul lui Dragnea cu România, Cartea de Pariuri literare, romanul Ultimul an cu Ceaușescu, Editura Litera și Anestezia. Un singur poem, Casa de Pariuri Literare. În 2023, publică romanul Sfârșitul lumii e un tren, Editura Cartier.
A realizat o serie de eseuri vizuale dedicate unor scriitori contemporani (Dan Coman, Petronela Rotar, Lavinia Bălulescu, Tatiana Țîbuleac, Robert Șerban, Borco Ilin, Claudiu Komartin), precum și unele de recuperare istorică, revoluție/protest și literatură – Vom lupta și vom fi liberi, cu Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Petru Ilieșu și Radu Vancu, dar și Omul care a oprit tramvaiele, despre Ion Monoran.
În 2023 a câștigat Bursa specială pentru roman – cu proiectul Pauker, la Ediția a IV-a a Burselor de Creație Literară Cărturești, beneficiind de o rezidență literară în 2024.
CRISTIAN FULAȘ (n. 1978) a absolvit Facultatea de Litere din Baia Mare şi a făcut studii aprofundate de teoria literaturii la Universitatea din Bucureşti. A debutat în 2015 cu Fâşii de ruşine (Gestalt Books; Premiul Observator cultural pentru debut, Premiul Colocviilor „Liviu Rebreanu”, Premiul revistei Accente). Tot în 2015 a publicat Jurnal de debutant (Tracus Arte), iar în 2016, După plâns (Casa de Editură Max Blecher & Gestalt Books). A tradus aproximativ cincizeci de volume din engleză, italiană şi franceză, printre care: Visul lui Machiavelli (Christophe Bataille), Busola (Mathias Énard), Mituri clasice (Jenny March), Igitur. O aruncare de zaruri (Stéphane Mallarmé), fiind distins în 2023 de Academia Franceză cu premiul „Prix du Rayonnement de la langue et de la littérature françaises” pentru servicii remarcabile aduse limbii şi literaturii franceze. În perioada 2022 – 2024 a publicat la Editura Cartier 7 volume care cuprind o nouă traducere a romanului lui Marcel Proust În căutarea timpului pierdut.
La Editura Polirom au mai apărut: Cei frumoşi şi cei buni ( proză scurtă, 2017), romanele: Fâşii de ruşine (2018), După plâns (2019) şi Ioşca (2021, 2022; desemnat romanul anului în cadrul Premiilor RSS Reloaded şi Cartea de proză a anului 2021 de omiedesemne.ro şi agentiadecarte.ro, Premiul pentru Proză al Revistei Ateneu, nominalizare la Premiul Naţional pentru Proză al Ziarului de Iaşi, Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2021 în cadrul FILIT, Premiul Observator Cultural, secţiunea Proză; În 2022, Ioșca a apărut în traducere franceză la editura La Peuplade. Cristian Fulaș semnează și biografia romanţată Celan. Am trăit, da (Polirom, 2022). În 2023, apare romanul Specii care, anul acesta, a fost nominalizat în cadrul Premiilor Observator Cultural la categoria „Observator Lyceum”.
În 2024, la Editura Cartier, a apărut volumul pentru copii Goldie pleacă în vacanță, cu ilustrații de Keszeg Agnes.
NORA IUGA (ELEONORA ALMOSNINO) poetă, romancieră și traducătoare, figură emblematică și una dintre cele mai originale voci ale scenei literare din România.
S-a remarcat cu volumul de debut, Vina nu e a mea, apărut în 1968. Scrierile ei au avut de suferit din cauza cenzurii comuniste, în special după apariția celui de al doilea volum de poeme Captivitatea cercului. Una din consecințe va fi și interdicția de publicare între 1971-1978. Nora Iuga se va dovedi însă una dintre cele mai prolifice poete și prozatoare, mai ales după 1989. Din creațiile sale menționăm doar câteva titluri: Opinii despre durere (1980), Inima ca un pumn de boxeur (1982), Piața cerului (1986), Săpunul lui Leopold Bloom (1993), Dactilografa de noapte (1996), Spitalul manechinelor (1998), Autobuzul cu cocoșați (2001), Sexagenara și tînărul (2004), Hai să furăm pepeni (2009), Harald și luna verde (2014), Lebăda cu două intrări (2016), Hipodrom (2020), Fetița strigă-n pahar, (2023).
A tradus aproape 50 de titluri din autori de limbă germană – Nietzsche, Paul Celan, Ernst Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc., dar și cărți pentru copii. Meritele ei în promovarea culturii de limbă germană au fost recunoscute prin distincții dintre cele mai importante: Premiul „Friedrich-Gundolf”, oferit în 2007 de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, Darmstadt. În 2015, la recomandarea președintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, este decorată cu Ordinul „Crucea de merit” în grad de cavaler. Președintele României, Klaus Iohannis, i-a conferit în 2017 Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor.
Faptul că Nora Iuga continuă să creeze și să participe la evenimente publice, fiind iubită și admirată de cititori de toate vârstele, este dovada unei pasiunii permanente pentru literatură și a influenței sale asupra culturii române contemporane.
ANGELA BACIU (n.1970) este poetă, prozatoare, publicistă și trainer. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iaşi. Membră a PEN CLUB România. Dintre volumele publicate menționăm: Maci în noiembrie (1997), Trei zile din acel septembrie (2003), Tinereţe cu o singură ieşire (2004), De mîine pînă mai ieri alaltăieri (2007), Despre cum nu am ratat o literatură grozavă (2015), 4 zile cu nora (2015), mai drăguț decît dostoievski (2017) – carte scrisă împreună cu Nora Iuga, Hotel Camberi (2017), Charli.Rue Sainte-Catherine 34 (2017), Mic dejun la Frida (2020), Spiegel scrie peste tot (2021).
Angela Baciu a scris împreună cu Nora Iuga textele unor spectacole precum: mai drăguț decît dostoievski (regia Chris Simion-Mercurian), Festivalul Internațional de teatru „Undercloud”, ediţiile din 2018 și 2020, București; ce-i aia apă verde pe cerul gurii scris pentru „Grivița 53”, (regia Chris Simion-Mercurian), Festivalul Internațional de teatru „Undercloud”, ediţia 2021 și 2023, București.
Este laureată a mai multor premii literare dintre care amintim: 1994: Premiul pentru debut volumul Fragmente dintr-o cavatina la Festivalul Național de Poezie de la Sighetu Marmatiei și Serile de Poezie „Nichita Stănescu”; 2004: Premiul pentru poezie volumul Trei zile din acel septembrie, Festivalul Național de Poezie de la Sighetu Marmatiei și Serile de Poezie „Nichita Stănescu”; 2016: Premiul Balcanica pentru Poezie românească la „Festivalul Poeţilor din Balcani”, ed. a X-a; 2018: Premiul U.S.R.Filiala Iași – pentru calitatea operei și activitatea scriitoricească; 2024: Titlul de Poet al Iașului; Premiul „Ficțiunea” pentru Proză scurtă.
OCTAVIAN SOVIANY (n. 1954, Brașov) este unul dintre cei mai prolifici și polivalenți autori din literatura română contemporană. Poet, prozator, dramaturg și critic literar, cu numeroase cărți publicate, dintre care amintim volumele de poezie: Ucenicia bătrânului alchimist (Dacia, 1983), Cântecele desăvârșirii interioare (Albatros, 1994), Cartea lui Benedict (antologie, Vinea, 2002), Dilecta (Cartea Românească, 2006), Pulberea, praful și revoluția (Casa de editură Max Blecher, 2012) și în proză: Viața lui Kostas Venetis (Cartea Românească, 2011), Arhivele de la Monte Negro (Cartea Românească, 2012), Moartea lui Siegfried (Cartea Românească, 2015).
Pentru opera sa a fost distins cu premii importante, precum Premiul pentru proză la Gala Premiilor Radio România Cultural pentru romanul Viața lui Kostas Venetis (2012) și Premiul Revistei „Observatorul Cultural” pentru poezie acordat pentru volumul Pulberea, praful și revoluția (2013).
În curând, la Editura Cartier, în Cartier de colecție, vor apărea Poeme alese, o antologie de Claudiu Komartin.
