Întâlnirile cu Florin Iaru aduc și public, și rezonanță cu istoria literară vie! La Black Habit (Calea Griviței, nr.77), la a patra secvență a proiectului Vin. Intimitate. Poezie, în cadrul UNDERCLOUD, Florin Iaru a făcut o călătorie prin istoriile școlilor de literatură din spațiul nostru cultural și a vorbit despre receptarea poeziei astăzi. ”Ca să citesc poezie trebuie mai întâi să știu să citesc, ori în România partea cea mai grea a societății noastre e că oamenii nu știu să citească. Adică văd niște rânduri, niște cuvinte, niște semne, le parcurg până la capăt și când au ajuns la capăt s-a șters totul. Publicul iubitor de poezie, de literatură e sub 1% din populația română, adică în jur de 150.000 de oameni. Dacă am izbuti să dublăm numărul ăsta scriitorii ar fi cei mai fericiți.”, a mărturisit Florin Iaru.
În fiecare seară, până duminică, 8 septembrie 2024, între orele 20.00 – 21.00, spectatorii pot rezona cu poeziile citite de 7 poeți români contemporani – Ligia Keșișian (luni, 2 septembrie 2024), Iulian Tănase (marți, 3 septembrie 2024), Cosmin Perța (miercuri, 4 septembrie 2024), Florin Iaru (joi, 5 septembrie 2024), Ioana Crăciunescu (vineri, 6 septembrie 2024), Dan Mircea Cipariu (sâmbătă, 7 septembrie 2024) și Rozana Mihalache (duminică, 8 septembrie 2024). Amfitrionii proiectului V.I.P. – Vin. Intimitate. Poezie sunt Chris Simion – Mercurian și Dan Mircea Cipariu.
Evenimentul a fost deschis de Dan Mircea Cipariu: ”O seară fastuoasă! – vă spune Dan Mircea Cipariu, iată-ne la patra secvență a proiectului Vin. Intimitate. Poezie, în cadrul UNDERCLOUD, un proiect inițiat de buna noastră prietenă Chris Simion-Mercurian, care se află și ea aici. Astăzi am avut multe evenimente cu domnul Iaru. De la prânz am coordonat un proiect național Atelierul de povești împreună cu câțiva liceeni din București. Ne pregătim pentru 1 și 15 octombrie 2024, când vom face primele show-uri de blues și povești, o să vă dăm de veste la vremea respectivă.
Ei bine, în 1987-1989, pe vremea epocii Nicolae Ceaușescu, am fost la câteva tabere de creație care se chemau Tinere Condeie și printre profesorii noștri erau Florin Iaru, Mircea Cărtărescu, Bogdan Ghiu, Mircea Nedelciu sau Ioan Bogdan Lefter. Gândiți-vă că era o tabără națională la care participau câteva sute de copii. Jumătate mergeau la atelierul coordonat de Mircea Cărtărescu, iar jumătatea cealaltă era coordonată de Florin Iaru. Soarta a făcut ca peste ani să fiu împreună cu Florin Iaru profesor de scriere creativă. El și Marius Chivu sunt poate cei mai importanți profesori de scriere creativă din România.
Cea mai recentă carte a lui de poezie, Jos realitatea, apărută la editura Paralela 45 acum 3 ani, a luat Premiul AgențiadeCarte.ro. Sunt foarte curios din ce ne va citi Florin Iaru în următoarele 20 de minute, după care o să facem 10 minute de discuții și o să continuăm bineînțeles îndemnați de sponsorul Sâmburești libații la un pahar de vin”.
Florin Iaru: ”Bună seara, mulțumesc! Întotdeauna când ieși să citești în public trebuie să te gândești la public, pentru că dacă te pregătești cu chestii serioase și grave înseamnă că ai dat greș. Când ai public trebuie să fii distractiv, așa că o ă încerc să vă distrez, să vă uimesc.”
Florin Iaru a citit poeziile ”Despărțirea”, ”Cine nu e gata îl iau cu lopata”, ”Jumătate”, ”Butoane”, ”Între”, ”Ea vine, vine, vine” și ”Spitalul amorului”.
Dan Mircea Cipariu: ” În cadrul proiectului Vin. Intimitate. Poezie am făcut o provocare pornind de la titlul unei cărți de Henri Wald, Ideea vine vorbind, și i-am provocat pe Iulian Tănase, pe Cosmin Perța și am spus dacă ar fi să schimbăm, să spunem poezia vine cum?”
Florin Iaru: ”Poezia vine și pleacă!”
Dan Mircea Cipariu: ”Don Florin, aș vrea să-ți pun de mult această întrebare, care este diferența. din punctul tău de vedere desigur, între ce se întâmpla în anii proletcultiști cu școala de literatură și ce se întâmplă astăzi cu atelierele de scriere creativă?
Florin Iaru: Sunteți poeți pe care-i știu din vremea în care erați foarte tineri și acuma sunteți la adânci maturități. Am să spun tuturor celor de aici, cu cât înaintezi în vârstă, cu atât scrii mai greu, dacă vrei să nu te repeți. Pentru că dacă te repeți, nu mai ești original. Sigur, lumea te iubește. Vă dau un exemplu, Emil Brumaru nu s-a schimbat deloc, niciodată, și îl iubim pentru că așa este, iar marea plăcere cu Emil Brumaru este să-l reîntâlnești. Sunt alți poeți care au această nevoie permanentă de a se înnoi, sunt poeți care încearcă tot timpul să nu producă la nesfârșit același tip de poem.
Și acum ne întoarcem la Școala de Literatură. Școala de literatură s-a înființat în România pentru că probabil cineva din activul de partid a aflat că și în Occident există școli de literatură, dar altfel făcute și au zis că ăia sunt niște tâmpiți capitaliști, noi facem școală de stat și-i învățăm pe copii să scrie literatură. Poveste stranie pentru că, totuși, în Școala de Literatură, așa cum s-a întâmplat acum aproape 40 de ani cu taberele de creație pentru copii, pentru tineri, pentru că acolo au venit niște oameni foarte talentați, au fost mulți viitori scriitori care au trecut prin școala de literatură. Habar n-am ce au învățat acolo. Nimeni nu știe, nu există mărturii pentru ce fel de școală au făcut. Dar ce cred eu este că le-a folosit faptul că erau împreună și după ce se terminau cursurile alea oficiale se strângeau și discutau.
Și după 2010-2011 au apărut noile școli de literatură, private. În școlile de literatură private 75% dintre autorii care au debutat sunt femei, sunt cele care au luat toate premiile în ultimii 5-6 ani. Deci nu e o problemă de bărbat sau femeie, ci de timp, de societate, de potrivire. Pentru că trebuie să vă spun un lucru, nu există mai mare bucurie pentru un scriitor în vârstă decât să descopere și să ajute un scriitor.”
Întrebare din public: ”Poate fi poezia un instrument care poate crește apetitul pentru lectură?”
Florin Iaru: ”E o întrebare și grea, și ușoară. Ca să citesc poezie trebuie mai întâi să știu să citesc, ori în România partea cea mai grea a societății noastre e că oamenii nu știu să citească. Adică văd niște rânduri, niște cuvinte, niște semne, le parcurg până la capăt și când au ajuns la capăt s-a șters totul. Publicul iubitor de poezie, de literatură e sub 1% din populația română, adică în jur de 150.000 de oameni. Dacă am izbuti să dublăm numărul ăsta scriitorii ar fi cei mai fericiți. Din păcate poezia nu poate să facă asta și nici nu e rolul ei.
Dan Mircea Cipariu: ”O să răspund și la întrebare. Poezia este totuși o chestiune de gimnastică a limbajului. De ce spun asta? Cea mai subtilă exersare a limbii se face în poezie. aici suntem de acord cu toții. Este adevărat și ce spune domnul Iaru, poezia devine genul de nișă care interesează câteva zeci sau câteva sute de oameni. Asta e și o chestiune susținută de AFCN sau Ministerul Culturii. Poezia poate să schimbe gândirea, limbajul, dar nu poate să schimbe niște obiceiuri pe care un copil trebuie să le deprindă de la câțiva ani de zile și asta ține de o politică a statutului, totul trebuie să vină de la firul ierbii, cum s-ar spune.
Tudor VOICU
FLORIN IARU (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuți poeți ai generației optzeciste. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei și Ion Stratan. A fost vicepreședintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat și a prezentat emisiuni de cultură la postul național de televiziune și la TVR Cultural. Face parte din echipa redacțională a săptămânalului Cațavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficțiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc și-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Povești erotice românești (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beție(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de București (2011, 2015) și o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliție (2016), iar în 2017 volumul „Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franța, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie „Jos realitatea!”, Editura Paralela 45, volum care a primit Premiul AgentiadeCarte.ro.
În străinătate a publicat volumul Die grünen Brüste, traducere de Manuela Klenke, la editura „danube books”.
Festivalul de Teatru Independent UNDERCLOUD este organizat de Fundația Calea Griviței în parteneriat cu Ministerul Culturii, Primăria Sectorului 1 București și ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București. UNDERCLOUD este primul festival de teatru independent din România și se desfășoară anual în București din 2008. Festivalul se definește prin provocare și calitate și adună la un loc cele mai bune spectacole independente din stagiunea curentă. Inițiat de Chris Simion – Mercurian, promotoare a mișcării de teatru independent din România din 1999, festivalul se descrie ca fiind viu, curajos, curios, un festival care te scoate din zona de confort, care te surprinde, care nu se repetă. Scopul principal al festivalului este de a promova teatrul independent, de a susține artiștii emergenți și consacrați și de a oferi publicului acces la producții inovatoare și provocatoare.
Producători: Fundația Calea Griviței și Asociația UNDERCLOUD
Realizat cu sprijinul Primăriei Sectorului I și Ministerului Culturii
În parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București și Cartierul Creativ
Spații partenere: UNARTE, Muzeul Național al Literaturii Române, Teatrul Dramaturgilor Români, J`aiBistrot, Black Habit
Parteneri principali: George. Primul Banking Inteligent, Visa
Parteneri: Aqua Carpatica, Persil, Kasper, Tzuca și Asociații, Gavrilă și Asociații, Theatrum
Partener media principal: Rock FM
Parteneri media: Euromedia, B365, Ziarul Metropolis, HAPP.RO, IQAds, Liternet, Cult-Ura, Agenția de Carte, The Institute
www.undercloudfest.ro
