Pentru Cosmin Perța literatura și ficțiunea sunt instrumentele prin care memoria este (re)întrupată și (re)vizitată! Firește, discuția cu el, la Black Habit (Calea Griviței nr.77), într-un decor luminat de un sfeșnic cu 12 brațe, miercuri, 4 septembrie 2024, a fost memorabilă! ”Poezia vine mâncând. De ce? Pentru că mă gândesc la acumulare. E foarte complicat să scrii poezie dacă nu acumulezi suficient experiență. Procesul meu de a scrie poezie este de a acumula până la punctul în care trebuie să iasă afară ceva. Și e nevoie de un timp. Eu scriu poezie destul de greu tocmai pentru că am nevoie de partea asta de acumulare.”, a mărturisit Cosmin Perța la V.I.P. – Vin. Intimitate. Poezie, în cadrul ediției a XVII-a a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD
În fiecare seară, până duminică, 8 septembrie 2024, între orele 20.00 – 21.00, spectatorii pot rezona cu poeziile citite de 7 poeți români contemporani – Ligia Keșișian (luni, 2 septembrie 2024), Iulian Tănase (marți, 3 septembrie 2024), Cosmin Perța (miercuri, 4 septembrie 2024), Florin Iaru (joi, 5 septembrie 2024), Ioana Crăciunescu (vineri, 6 septembrie 2024), Dan Mircea Cipariu (sâmbătă, 7 septembrie 2024) și Rozana Mihalache (duminică, 8 septembrie 2024). Amfitrionii proiectului V.I.P. – Vin. Intimitate. Poezie sunt Chris Simion – Mercurian și Dan Mircea Cipariu.
Evenimentul a fost deschis de Dan Mircea Cipariu: ”O seară fastuoasă! – vă spune Dan Mircea Cipariu, nefumător, suntem la a treia secvență din proiectul Vin. Intimitate. Poezie, în cadrul UNDERCLOUD, un proiect inițiat de buna noastră prietenă Chris Simion-Mercurian. Am început luni seară cu Ligia Keșișian. Aseară a fost invitat Iulian Tănase și acum, în a treia secvență a proiectului, îl avem invitat pe Cosmin Perța, unul dintre cele mai important nume din generația douămiistă, nume consacrat atât ca poet, cât și ca prozator și, aș mai adăuga eu ce ceva important, ca animator sau manager cultural, deși el poate să fie si una și alta. După cum știți, Cosmin a condus edituri și colecții literare, este universitar la filologie, la Universitatea Hyperion, este vicepreședintele PEN România și de ceva vreme un performativ, transformă poezia și poate și ploaia în performance poetic.”
Cosmin Perța: ”Mulțumesc pentru invitație, mulțumesc că sunteți aici. Mă bucur că suntem într-un cadru intim. M-ați și încurcat un pic, dacă ați venit acuma trebuie să și citesc, eu speram să scap, dar mă bucur să citesc și nu o să fie nimic performativ în seara asta. Sper să ne placă textele, cum zicea și Dan e un amestec de texte vechi și noi, care au o poveste.
O să începem într-un loc mai violent și o să ne ducem încet, încet spre o zonă mai calmă și cumva mai intimă, ca să ne întoarcem la tema serii.
O să încep cu un poem pe care l-am scris când a lovit războiul din Ucraina. Una dintre primele imagini difuzate în presă era un cadavru al unui tânăr care fusese lovit de un obuz undeva pe o pajiște. A fost un moment de șoc pentru toată lumea, nu doar pentru mine, însă cumva imaginea aceea mi s-a întipărit în minte. Au fost câteva imagini de-a lungul istoriei noastre recente care mi s-au întipărit în minte. Asta este una dintre ele.”
Dan Mircea Cipariu: ”Acest grupaj din epoci biografice diferite mă duce cu gândul la o chestiune care ține mai degrabă de felul în care un poet are capacitatea de a forma, deforma și a reforma imagini ale memoriei. Și cred că aici ar putea fi o miză și de receptare și, dacă vrei, de interpretare. Îl întreb pe Cosmin Perța cât înseamnă pentru el această deformare sau ficționalizare a elementului biografic? Pentru că, asta s-a tot spus, poezia este de fapt poetul. ”
Cosmin Perța: ”Cred că în jurul acestei teme a memoriei e scrisă cam toată literatura mea pentru că sunt om care are volum de memorie, care are probleme cu memoria de scurtă și de lungă durată. Și atunci am investigat ce se întâmplă și din punct de vedere neurologic, și psihiatric, și psihologic, sunt cumva niște goluri identitare, dacă vrei, pe care eu le umplu uneori prin ficțiune. Cred că dacă nu aș fi avut această problemă, probabil că nu aș fi scris, nu aș fi scris ficțiune, nu aș fi scris nici măcar poezie.
Prin urmare toată tentativa asta de a face literatură vine pentru a mă descoperi, înțelege, asuma până la capăt. Și cred că de asta există și o coerență, deși ea e greu de văzut de aproape. Însă în tot proiectul meu literar, indiferent că este vorba de poezie sau de proză, am încercat să lucrez la același univers și de asta pot să conectez texte de acum 15 ani cu text de acum 2 săptămâni. Nu neapărat pentru că sunt aceleași teme, ci pentru că există o evoluție firească a discursurilor respective. Am discursuri, am fragmente de text reinterpretate pe care le transfer dintr-o carte în alta și lucrez la un soi de univers complex, în care toate cărțile sunt de fapt legate între ele. E un proces de asumare identitară, putem să-i zicem așa, iar ceea ce ține de memorie este foarte înșelător, îmi place foarte mult să recuperez, mai ales când ajung în contexte familiare din trecut, când ajung acasă, când mă văd cu prieteni din facultate, să confruntăm povești la care am asistat împreună și ne dăm seama că fiecare are o altă versiune asupra aceleiași povești.
Prin urmare, nu există adevăr în memorie și atunci când îți umpli un gol cu amintirea altcuiva, nu faci decât să-ți ficționalizezi propriul trecut. Cu cât ne amintim ceva la vârste mai înaintate, cu atât mai diferit este, însă noi cu atât mai mult suntem convinși de validitatea lor. Memoria în sine este o ficțiune. Și da, cred că pornind de la memoria ca ficțiune, am zis să scriu și ficțiunea ca memorie.”
Dan Mircea Cipariu: ”Și în finalul discuției noastre, ceva care mă tot consumă. A fi de o anumită parte unei baricade politice, culturale duce de fapt la un tip de a introduce ideologicul în memorie, în literatură? Cu atât mai mult, pentru poezie asta mi se pare că ar putea să fie dinamită. Și cu toate acestea, în ultimii 20-30 de ani, mai ales după căderea comunismului, am citit poezie de foarte bună calitate care avea un punct de vedere de pe o anumită baricadă. Cum vezi tu asta, mai ales că e și vicepreședinte al PEN CLUB-ului, cum vezi această relație între poet, poezie și un anume tip de baricadă, fie că ea este bună sau rea?
Cosmin Perța: ”Aici e foarte simplu, de fapt, trăim într-o lume, o societate în care ideologicul nu mai poate fi ocolit, este parte constituentă a identității noastre. Faptul că tu ești nefumător și te prezinți așa este o opțiune ideologică, faptul că bem coca-cola sau pepsi este, la fel, o alegere ideologică. Din momentul în care te formezi și începi să ai primele opțiuni, ce facultate vreau să urmez, cum mă poziționez față de toate temele prezentului, toate temele prezentului au implicații ideologice, cum te poziționezi față de comunitatea LGBTQ + ,asta deja te aruncă într-o parte IDEOLOGICĂ. Și nu e ca și cum tu ai vrut voluntar să te duci în tabăra respectivă, însă este ceva ce pe tine te definește ca opțiune. Nu putem să o ocolim ideologia!
Ideologia este legată de toate opțiunile de zi cu zi, de realitate, pe care le luăm, toate cele care fac pachetul care să spună ăsta sunt eu și astea sunt opțiunile mele. Toți oamenii au acest pachet și dintre toți oamenii care au acest pachet unii ajung să fie autori. În momentul în care ajung autori nu se pot dezice, debarasa de acel pachet. Normal că dacă avem un extremist de dreapta prin opțiunile sale, care scrie poezie, poezia sa va merge în acea direcție. Esteticul este, cum să spun, un element secundar în societatea actuală. El poate să facă un text mai plăcut, să-l facă să circule mai bine, mai repede, să ajungă la mai multe persoane, să fie mai convingător, eventual, pentru un anumit tip de public. Însă opțiunile ideologice sunt poveste. Toți cei care scriu, scriu dintr-o perspectivă, o perspectivă care are în spate deja un set de opțiuni ideologice asumate”
Dan Mircea Cipariu: ”Și ultima provocare. Aduceam ieri aminte de o carte celebră a unui lingvist și filozof român, care a spus că Ideea vine vorbind și l-am provocat pe Iulian Tănase să spună ce verb s-ar potrivi pentru această proiecție, dacă ideea vin vorbind, poezia vine cum? ”
Cosmin Perța: ”Poezia vine mâncând. De ce? Pentru că mă gândesc la acumulare. E foarte complicat să scrii poezie dacă nu acumulezi suficient experiență. Procesul meu de scrie poezie este de a acumula până la punctul în care trebuie să iasă afară ceva. Și e nevoie de un timp. Eu scriu poezie destul de greu tocmai pentru că am nevoie de partea asta de acumulare. Vă mulțumesc foarte mult!”
Tudor VOICU
COSMIN PERȚA (n. 1982, Vișeu de Sus, jud. Maramureș) este poet, prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a continuat studiile la Universitatea din București cu un master în literatura contemporană, obținând ulterior titlul de doctor cu o lucrare despre literatura fantastică est-europeană. A publicat mai multe romane și volume de eseuri, povestiri și poeme. Fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 16 limbi. În 2012 i s-a decernat premiul Tânărul prozator al anului pentru romanul Teofil și Câinele de lemn. Volumul de poeme Cântec de leagăn pentru generația mea i-a adus premiul revistei Observator Cultural, iar romanul Arșița, Premiul agentiadecarte.ro. În prezent este lector la Universitatea Hyperion din București.
Festivalul de Teatru Independent UNDERCLOUD este organizat de Fundația Calea Griviței în parteneriat cu Ministerul Culturii, Primăria Sectorului 1 București și ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București. UNDERCLOUD este primul festival de teatru independent din România și se desfășoară anual în București din 2008. Festivalul se definește prin provocare și calitate și adună la un loc cele mai bune spectacole independente din stagiunea curentă. Inițiat de Chris Simion – Mercurian, promotoare a mișcării de teatru independent din România din 1999, festivalul se descrie ca fiind viu, curajos, curios, un festival care te scoate din zona de confort, care te surprinde, care nu se repetă. Scopul principal al festivalului este de a promova teatrul independent, de a susține artiștii emergenți și consacrați și de a oferi publicului acces la producții inovatoare și provocatoare.
Producători: Fundația Calea Griviței și Asociația UNDERCLOUD
Realizat cu sprijinul Primăriei Sectorului I și Ministerului Culturii
În parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București și Cartierul Creativ
Spații partenere: UNARTE, Muzeul Național al Literaturii Române, Teatrul Dramaturgilor Români, J`aiBistrot, Black Habit
Parteneri principali: George. Primul Banking Inteligent, Visa
Parteneri: Aqua Carpatica, Persil, Kasper, Tzuca și Asociații, Gavrilă și Asociații, Theatrum
Partener media principal: Rock FM
Parteneri media: Euromedia, B365, Ziarul Metropolis, HAPP.RO, IQAds, Liternet, Cult-Ura, Agenția de Carte, The Institute
www.undercloudfest.ro
