”Fata cu aluniță”, roman de Anița Vulcan Grigoriu
”Poveștile încapsulate în noi ies la iveală în momentele de răscruce ale existenței. Atunci anamneza, introspecția sau visele ne ghidează către pieile identitare pe care credem că le-am lepădat de-a lungul cărărilor sinuoase ale devenirii noastre. Privindu-le cu atenție, de la o anumită distanță critică, înțelegem că fiecare a avut un rol în construcția chipului pe care-l purtăm în prezent. Cartea semnată de Anița Vulcan Grigoriu surprinde treptele și pragurile unui destin, care adună laolaltă firele vieții unui personaj (fata cu alunița) și ale unei comunități (din Țara Pădurilor Albe). Sensul ultim al acestui Bildungsroman este acela că nu suntem niciodată doar individualități, ci părți dintr-un întreg, unite prin sentimentul apartenenței la un loc și o istorie anume. Felul în care deconstruiește și reconstruiește autoarea tradiții, practici și comportamente colective din universul arhaic și mereu nou al tărâmului copilăriei atestă credința că viața nu poate începe fără o întoarcere autentică înspre rădăcinile zborului. Darul de a naște este primit simultan cu cel de a renaște înspre cel ce ai fost dintotdeauna plăsmuit să fii. Iar dragostea, ce nu poate fi nicicând explicată pe deplin, este liantul care lămurește și străluminează totul.”
Cristina Bogdan
*** Lansarea volumului va avea loc în 5 iulie, ora 18,00, în gradina MNLR din str. Nicolae Crețulescu nr.8
Participă, alături de autoare: Cristina Bogdan, Loreta Popa și Ioan Cristescu.
__________________
”Imperfect”, poezie de Cătălin Negoiță
Orice Eu al unui creator este unul zbuciumat. Este o permanentă zbatere de a-ți pipăi limitele, de a le descoperi, de a încerca să le depășești. Cătălin Negoiță este o planetă contorsionată de diverse câmpuri energetice. Universitar, istoric, om de televiziune, ziarist. Smart, charismatic. Omul poate fi operă de artă căci se creează permanent pe sine însuși. Cătălin Negoiță ne surprinde (și ne cuprinde totodată) cu Poezie.
Poezia este incizia personală a creatorului în carnea amorfă și polimorfă a realității. Este, vrei – nu vrei, un streaptease în fața unei săli pe care nu o controlezi. Un act de cutezanță și un act de sfidare. Numai un om curajos sau un inconștient și-o permite. Cătălin Negoiță este, credem, curajos. În versurile lui nu căutăm forma, nu căutăm norma, ci căutăm Esența. Când citim cartea ne gândim la sufletul și EUL Imperfect al unui creator autentic.
Florina Zaharia
