O istorie a Persiei altfel decât tot ce s-a scris până acum, cu o perspectivă proaspătă și îndrăzneață, bogat documentată și redactată cu har de povestitor este ceea ce oferă Lloyd Llewellyn-Jones cititorilor săi în cartea ”Perșii. Epoca Marilor Regi” apărută la Editura Trei, salutată cu entuziasm de celebrul istoric Simon Sebag Montefiore.
Profesor la Universitatea Cardiff, director al Programului Iranul Antic de la Institutul Britanic de Studii Persane, Lloyd Llewellyn-Jones spune o poveste a Persiei diferită de tot ce s-a scris până acum, pentru că folosește izvoare autentice indigene. În general, ce se știa despre marele imperiu persan provenea din relatările grecești din Antichitate, frecvent imparțiale, consideră istoricul galez. Astfel, noutatea pe care o aduce cartea lui Llewellyn-Jones este că redă „povestea necunoscută a Persiei. Este versiunea persană a istoriei Persiei” – o împletire de informații cu caracter de noutate și o reconstituire atentă, plină de culoare a vieții de zi în epoca marilor regi.
Acoperind o perioadă de aproape 900 de ani, de la sosirea în Platoul Iranian și până la cucerirea lor de către Alexandru Macedon, Perșii. Epoca Marilor Regi surprinde ridicarea unui imperiu sofisticat, puternic economic și militar, unic din punct de vedere cultural. De la originile lor modeste, ca societate tribală din provincia numită azi Fārs, perșii au cucerit teritorii extinse, au ajuns să domine mapamondul și să fie prima superputere a lumii.
În debutul cărții sale, Lloyd Llewellyn-Jones parcurge istoria politică a imperiului Iranului antic, urmărind cum a fost construită identitatea poporului, cum a apărut imperialismul persan și surprinde șirul de evenimente care au transformat Persia în prima superputere. Cei care au făcut posibile acestea, familia regală a Ahemenizilor, este, de asemenea, în centrul atenției autorului, care inserează în istoria sa și o poveste despre ambiție și vieți puse în slujba puterii: „Este și istoria uneia dintre marile familii disfuncționale ale lumii. Ahemenizii au întrecut cu ușurință saga familiilor York și Lancaster din imaginația lui Shakespeare, poveștile familiei Borgia de la Vatican sau ale Romanovilor din Rusia. Istoria Ahemenizilor este o telenovelă epică despre ambiție pură, trădare, răzbunare și crimă — din toate punctele de vedere, istoria lor este un Eu, Cladius împărat de Robert Graves, redat într-un decor oriental”, explică Lloyd Llewellyn-Jones.
Perșii. Epoca Marilor Regi este totodată și o carte care prilejuiește o călătorie socio-culturală interesantă și exotică în lumea perșilor. Departe de a fi „barbarii din imaginarul grec”, locuitorii Iranului antic surprind prin modul de viață, la fel cum conducătorii lor dau dovadă de o mentalitate uimitor de modernă. Spre exemplu, deși stăpâneau teritorii extinse, care ajungeau până la Marea Mediterană în vest, până în India în est, până la golful Oman în sud și până în sudul Rusiei în nord, perșii nu și-au impus niciodată limba și religia popoarelor cucerite (deși controlau cu discreție bogățiile templelor). Cartea scrisă de istoricul galez este plină de detalii care reconstituie realist atmosfera epocii și stilul de viață persan. Cititorii vor cunoaște viața mai puțin știută a regilor și reginelor și vor pătrunde într-o lume a războinicilor, concubinelor, eunucilor și colectorilor de taxe. Vor afla cum locuiau, care erau preferințele lor culinare și mentalitatea. Și un fapt interesant pentru care mulți dintre cei de azi ar putea fi recunoscători locuitorilor Persiei: pantalonii, obiectul vestimentar atât de comun în lumea modernă, au fost purtați prima dată de persani. Aceștia erau veșmântul care le reprezenta cel mai bine „moștenirea lor ecvestră lor și originile eurasiatice. Iar pantalonii erau meniți să cucerească lumea”, notează Lloyd Llewellyn-Jones.
Cum se face că un imperiu cu influență la nivel mondial și care a definit o eră nu și-a primit „locul binemeritat în istorie?”, întreabă retoric autorul. Chiar și numele pline de semnificații ale regilor s-au transmis peste veacuri în variantă latinizată (Dārayavauș, care însemna „Cel care susține ferm binele” devine Darius). Lloyd Llewellyn-Jones consideră că situația poate fi explicată parțial prin faptul că, până în secolul al 19-lea, nimeni nu a avut acces la vreun izvor istoric scris autentic, din perioada ahemenidă. Pentru persanii istoria se transmitea mai mult ca un spectacol, prin poezii, cântece și legende. Aplecându-se asupra tuturor acestora, Lloyd Llewellyn-Jones a încercat să surprindă cât mai exact vocea autentică a Persiei pe care a redat-o într-o istorie cu o perspectivă unică.
