spot_img

”micro-istorii, micro-memorii”. Mircea Modreanu. ”Despre sine, cruci și altele”

20 iunie – 19 septembrie 2024, MNȚRplusC

Muzeul Național al Țăranului Român
Vernisaj: joi, 20 iunie 2024, orele 18.00 – 21.30

Expoziția ”Despre sine, cruci și altele” este primul insert din seria micro-istorii, micro-memorii, la MNȚRplusC. Autorul expoziției, Mircea Modreanu, artist vizual cu preocupări în spațiul volumetriei atât topografice cât și antropomorfe, vine cu o propunere rezolvată afectiv de traseul personal (micro-istorii) – un soft-memory pe care îl recompune într-un simulacru de hard memory (obiecte sculpturale în instalație), în spațiul artist-run din subsolul Muzeului Țăranului – reproducerea la scară 1:1 a crucilor examinate de artist de-a lungul unei perioade de cercetare a câțiva ani, desfășurată inclusiv în inima comunității momârlanilor din Petroșani, prin tehnica frotajului pe hârtie, inserate în cadre din plexiglass. Tratarea simbolisticii rurale se regăsește la artiști precum Mihai Olos, Napoleon Tiron, Maxim Dumitraș și mulți alții. Printr-un demers concentrat spre o comunitate foarte veche cultural și etnic (momârlanii se consideră, ei înșiși, moștenitorii dacilor), artistul pune în discuție și reabilitarea semantică a termenului de momârlan, prin interpretarea simbolisticii funerare (crucea) a comunităților de momârlani din Valea Jiului. În afara mediului cercetării, nu se cunosc foarte multe lucruri despre această comunitate, fiind foarte puțin reprezentată în proiecte de regenerare culturală. În dicționare, termenul momârlan poartă și conotații negative, o eroare de definire identificată de etnologul Dumitru Gălățan Jieț, care a propus Academiei Române o definiție apropiată adevărului, pentru comunitatea în mijlocul căreia trăieşte. În 2016 reprezentanții Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti au răspuns acestuia că vor rectifica această eroare de atribuire a unei conotații negative comunității celei mai vechi recunoscute în Valea Jiului. Expoziția este și o acțiune reabilitare culturală a identității locale a unei comunități pe cale de dispariție, venită chiar din interiorul ei, prin artistul Modreanu care a crescut în Petroșani.

„Expoziția pune în scenă esențialmente un joc al artistului. Prin definiție, jocul este un simbol al luptei (cu sinele, moartea, cu forțe exterioare răuvoitoare, din pură plăcere – pentru victorie) care poate căpăta de asemenea și aspectul unei ofrande. Arareori neintenționat, jocul creează puntea dintre fantezie și realitate. Pentru artist, înclinația către joc a evoluat natural cu trecerea timpului. De-a v-ați ascunselea printre brazi cu bunicul în copilărie, dorința irezistibilă de a finaliza un alt joc video în adolescență, jocurile triviale, opace și ici-colo răpănoase din tinerețe, au stat în cumpănă cu jocul creației. Moartea, relația ambiguă dintre om și tranzitoriu, comunitatea originară și micile descoperiri despre lumi, culturi și civilizații sunt câteva dintre ofrandele și piesele de joc pe care Mircea Modreanu le transpune în lucrări inspirate de crucile momârlănești din Valea Jiului, de stelele funerare cu inscripții runice de proveniență scandinavă, inclusiv de secvențe iconografice regăsite pe Columna lui Traian, astfel corelând tradiții, simboluri și motive într-un univers insolit, dramatic, paradoxal optimist.”

Curator: Călina COMAN

_______

Mircea Modreanu este artist vizual, manager de proiecte culturale și galerist. A urmat cursurile Facultății de Arte Plastice din cadrul UAD Cluj, și imediat după finalizarea licenței, și-a reconfigurat traseul către București. În 2014 a terminat masterul la departamentul de grafică al UNArte și, un an mai târziu, a înființat un ONG, reprezentând debutul său ca organziator de proiecte culturale. Din 2018, de când a luat naștere proiectul E T A J artist-run space, a organizat expoziții în spațiul din București, de pe strada George Enescu 43, unde a avut invitați până în prezent peste 200 de artiști. În lockdown, ca formă de documentare și arhivare, a început să filmeze interviuri cu artiști, pe care le-a urcat pe canalul de youtube ETAJ TV; este coordonatorul Revistei E T A J, o publicație lansată din dorința de a promova arta contemporană și artiștii locali. Din 2021 prezintă scena artist-run din România în context

internațional, participând la târguri de artă pentru inițiative independente în Aarhus, Stockholm, Budapesta, Madrid, Milano, Los Angeles și Ciudad de Mexico.

Călina Coman este curator independent și critic de artă, membră a colectivului ETAJ și redactor al revistei omonime. A absolvit licența în Istoria și Teoria Artei și masterul de Studii vizuale și curatoriale cu o cercetare dedicată subiectului luminii ca dispozitiv în cultura vizuală. Publică articole în presa de specialitate și își dedică activitatea cercetării și consolidării comunității artistice locale alături de alte inițiative independente internaționale.

Expoziția Despre sine, cruci și altele face parte din proiectul extins proiectul micro-istorii, micro-memorii, co-finanțat de AFCN, care se adresează nevoilor de cercetare asupra „spațiilor uitate de lume”: proiectele MNTRplusC se apleacă spre identificarea amprentelor culturale aflate la periferia societății (de consum) și reconsiderarea or prin prisma actului artistic. Latura care presupune documentarea pe teren este o componentă majoră a traseelor expoziționale care se finalizează cu întâlniri cu publicul Muzeului Țăranului Român. Oportunitatea vine din identificare acelor artiști care sunt legați afectiv de traseul personal (micro-istorii), acel soft-memory pe care încearcă mai târziu să îl recompună într-in simulacru de hard memory în galerie, în cadrul programului MNTRplusC, spațiu de artă contemporană și dialog social, aflat la subsolul Muzeului Național al Țăranului Român, coordonat în sistem artist-run.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Echipa de proiect: Mircea Modreanu (artist), Călina Coman (curator), Ilina Schileru (asistent de expoziție), Alexandru Busuioceanu (imagine).

Prezent la vernisajul expoziției va fi și brandul românesc de bere Zăganu, o micro-berărie independentă, 100% românească fondată acum 10 ani, în 2013, de Alexandru şi Laurențiu, doi tineri antreprenori români. Micro-berăria Zăganu se află la poalele vârfului Zăganu din munții Carpați, aproape de stațiunea Cheia, în satul Măneciu-Ungureni, județul Prahova. Zăganu este o bere artizanală, nefiltrată, nepasteurizată, fabricată doar din ingrediente uşor de citit şi pronunțat: apă, malț, hamei şi drojdie.

https://www.instagram.com/mntrplusc/, https://www.facebook.com/mntrplusc

Sponsor apă: Aqua Carpatica

Sponsor bere: ZăganuParteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Revista Timpul, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, Agenția Națională de Presă AGERPRES, spotmedia.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, aiciastat.ro, www.invietraditia.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, cult-ura.ro, www.iqool.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, www.qmagazine.ro, visitbucharest.today, zelist.ro

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508