spot_img

”75 de ani de Consiliul Europei” la București

Joi, 30 mai 2024, a avut loc, la București, Întâlnirea membrilor Biroului Comitetului Director pentru Cultură, Patrimoniu și Peisaj (CDCPP) al Consiliului Europei – prima reuniune de acest fel care s-a desfășurat în afara Strasbourg-ului. Evenimentul a fost organizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului (INP), și s-a desfășurat la Muzeul Național de Artă al României (MNAR). 

„Este un adevărat privilegiu pentru România să găzduiască această întâlnire și, în același timp, să sărbătorim 75 de ani de la înființarea Consiliul Europei și 70 de ani de la adoptarea Convenției Culturale Europene. Cu toții cunoaștem și agreăm rolul esențial al Consiliului Europei în consolidarea legăturilor culturale dintre statele membre, dar și faptul că inițiativele și programele sale promovează contribuția culturii în abordarea problemelor actuale ale societății”, a declarat Raluca Turcan, Ministrul Culturii, în deschiderea ședinței.

La finalul zilei, invitații internaționali, alături de manageri ai instituțiilor publice de cultură, diplomați, academicieni și experți în politici culturale, au participat la Sesiunea specială „România și Consiliul Europei: roluri și obiective pentru cultură și patrimoniu”, inclusă în mod excepțional în programul reuniunii. 

În intervenția sa, Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial, a subliniat: „Consiliul Europei este a doua structură internațională, după Organizația Internațională a Francofoniei, care, prin acceptarea țării noastre în rândurile membrilor săi, a atestat eforturile statului român post-revoluționar de edificare a unei noi societăți, pe fundamente de drept și a încurajat parcursul societății românești pe calea însușirii valorilor democratice.”

„Dincolo de contextul fragil în care ne aflăm, căutăm modalități de a face din diplomația culturală și relațiile culturale internaționale două noțiuni distincte care se referă la același subiect, ca parte a unei agende de politică externă mai cuprinzătoare. Consiliul Europei ne oferă un instrument foarte puternic, încorporat în Convenția Culturală Europeană. Îi asigurăm, pe toți membrii CDCPP și pe reprezentanții Consiliului Europei, că pot conta pe România în îndeplinirea obiectivelor stabilite”, a precizat Andrei Luca, Director – Direcția Diplomație Culturală, Educație și Știință, în cadrul Ministerul Afacerilor Externe.

Terje Birkrem Hovland, Președintele Biroului CDCPP a adăugat că „programele și inițiativele Consiliului Europei (Strategia 21, Zilele Europene ale Patrimoniului, Rutele Culturale etc.) încurajează participarea, schimburile culturale și dialogul intercultural, contribuie la consolidarea comunităților locale și la dezvoltarea sustenabilă. Astăzi, avem oportunitatea de a discuta despre această moștenire în contextul României și, totodată, de a privi în viitor promovând relevanța culturii, a patrimoniului și a peisajului într-o lume aflată în continuă evoluție.” 

Carmen Croitoru, Vicepreședinte al Biroului CDCDP și Director General INCFC, a menționat că „recunoscând rolul fundamental al organizației de la Strasbourg, România a semnat și a ratificat, până în acest moment, 170 de convenții și acorduri. Proiecțiile și recomandările Consiliului Europei ne reamintesc că societatea democratică este construită pe un sistem cu instituții și bunuri culturale cu încărcătură identitară și semnificație. Pentru multe țări care au devenit membre mai târziu, Cultura este domeniul cu un puternic impact politic, deoarece poate acționa acolo unde politicienii nu reușesc să ajungă.”

„Făcând o paralelă între Consiliul Europei și Rețeaua Institutelor Culturale Naționale din Europa (EUNIC), al cărei Vicepreședinte am onoarea de a fi, pot spune că cele două organizații au o vocație comună pentru că oferă un cadru care unește și include, menține și creează punți de dialog între parteneri”, a declarat Liviu Jicman, Președintele Institutului Cultural Român.

„Este datoria noastră să găsim cele mai bune modalități, cele mai bune practici și politici pentru a prezerva, conserva și proteja patrimoniul cultural. Abordarea pluri-disciplinară și inter-disciplinară a patrimoniului este singurul scenariu pe care ar trebui să îl luăm în considerare”, a adăugat Oana Zaharia, Director General – Institutul Național al Patrimoniului.

Întâlnirea reprezentanților la nivel înalt ai Consiliului Europei, organizată la București, a oferit o platformă de discuție despre importanța politicilor, strategiilor și bunelor practici ale Consiliului Europei pentru promovarea rolului culturii în societatea democratică, subliniind, în același timp, acțiunile pe care România le întreprinde, ca stat membru al organizației, pentru a promova și implementa valorile și standardele comune.

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), aflat în subordinea Ministerului Culturii, este singurul institut național care are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupațional cultură.

Consiliul Europei este principala organizație de apărare a drepturilor omului pe continent. Aceasta include 46 de state membre, dintre care 27 sunt membre ale Uniunii Europene. Consiliul are un rol crucial în promovarea democrației, protejarea drepturilor omului și asigurarea respectării statului de drept în Europa.

Comitetul Director pentru Cultură, Patrimoniu și Peisaj (CDCPP) este un organism specializat din cadrul Consiliului Europei al cărui principal scop este acela de a supraveghea și coordona activitățile legate de patrimoniul cultural, diversitatea culturală, precum și de protecția și promovarea peisajelor în întreaga Europă. CDCPP joacă un rol crucial în elaborarea politicilor privind patrimoniul cultural și peisajul în Europa, asigurându-se că aceste bunuri valoroase sunt protejate și promovate pentru generațiile prezente și viitoare.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508