spot_img

Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București

Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic. Noua ediție a seriei de filme dedicate culturii feminine și producțiilor regizate de femei, reunite sub motto-ul „Spațiu feminin”, este curatoriată de Mostra Internacional de Films de Dones de Barcelona. 

Ediția din acest an reunește patru sesiuni de lungmetraj – trei documentare și un film de ficțiune, precum și o serie de scurt-metraje, care vor putea fi vizionate în Sala Auditorium a Institutului Cervantes din București (Bulevardul Regina Elisabeta 38) în datele de 4, 8, 11, 18 și 25 martie 2024, începând cu ora 19.00. Accesul la proiecții este gratuit, în limita locurilor disponibile. 

Seria de filme din acest an, „Spațiu feminin”, urmărește explorarea unor povești mai puțin obișnuite prin intermediul ficțiunii audiovizuale și aducerea pe marele ecran a unor personaje care, deși banale, ascund vieți pline de pasiune și imaginație.

„Cu fiecare film al acestei serii, vom aborda povești care sunt atât micro-istorii personale, dar și istorii ale unei societății: femeile spectatoare de film care, prin pasiunea lor, susțin cinematografia, cabaretul ca micro-univers în care se nasc rețele de sprijin, sau transformarea relației dintre o mamă și o fiică de-a lungul anilor. Filmele care alcătuiesc acest program au fost selectate dintre creațiile ultimului deceniu – atât de ficțiune, cât și de non-ficțiune – din Spania și America Latină. Toate regizoarele selectate au dat dovadă atât de o mare dorință de autocunoaștere, cât și de comuniune prin intermediul imaginii și al cuvântului”, au declarat curatorii seriei, reprezentanții Mostra Internacional de Films de Dones de Barcelona, instituție care aniversează în 2024 trei decenii neîntrerupte de activitate.

PROGRAM

🔴 4 martieLa Mami | Mami, de Laura Herrero Garvín (2019, Spania și Mexic, 80 min.)

Documentarul urmărește viața de zi cu zi a femeilor care lucrează ca dame de companie la Cabaretul Barba Azul din Ciudad de Mexico, în special a Doamnei Olga, cunoscută sub numele de „Mami”: fostă dansatoare de cabaret, cu peste 45 de ani de carieră în spate, ea se ocupă acum de baia femeilor, unde le oferă fetelor sprijin și echilibru. Mami – o adevărată bijuterie, un portret social, etic și teribil de uman al lumii fetelor de companie.

🔴 8 martieViaje al cuarto de una madre | Călătorie în camera unei mame, de Celia Rico (2018, Spania, 94 min.)

Lungmetrajul de debut al Celiei Rico a avut un succes răsunător pe scena cinematografică spaniolă. A primit 18 nominalizări la diferite premii și a câștigat Premiul pentru tineret la Festivalul de la San Sebastian și Premiul Asecan pentru cel mai bun film. Interpretarea magistrală a relației dintre o mamă și o fiică de către două actrițe remarcabile, Lola Dueñas și Anna Castillo, a completat rigoarea narativă și excelenta punere în scenă a acestei mostre de „cinematografie de calitate”.

🔴 11 martieScurtmetraje la feminin: 

🔹 Oro rojo| Aur roșu, de Carme Gomila (Spania, 2021, 12 min.)

Scurtmetrajul de animație relatează povestea a trei femei imigrante marocane care muncesc pe câmp în Huelva. Prin intermediul acestei povești, filmul denunță diferite probleme sociale, cum ar fi exploatarea mediului, rasismul și capitalismul.

🔹 Escamas | Solzi, de Katherina Harder (Spania, 2020, 17 min.)

Un scurtmetraj care explorează intimitatea oamenilor și locul pe care îl ocupă imaginile în percepția acestora asupra lumii. După o mastectomie la sân, Alicia nu reușește să se mai identifice cu propriul corp. În urma unui accident casnic, face cunoștință cu noua ei vecină, Lucia, o femeie transsexuală. Fiecare va regăsi în cealaltă un sprijin în procesul dificil de autodescoperire și acceptare.

🔹 Sorda | Surdă, de Nuria Muñoz Ortiz și Eva Libertad (Spania, 2021, 21 min.)

Primul scurtmetraj filmat în limbajul semnelor nominalizat la Premiile Goya, în care cele două cineaste abordează conflictul personal al protagonistei, interpretată de actrița surdă Miriam Garlo – sora Evei Libertad – în joaca ei cu sunetul și auzul, care devin personaje ale poveștii. Cum poate o femeie surdă să facă față unei societăți pline de prejudecăți? – aceasta este întrebarea care traversează proiectul cinematografic. 

🔴 18 martie Las Cinéphilas | Cinefilele, de María Álvarez (Argentina, 2017, 71 min.)

Acest lungmetraj documentar, urmat de Timpul pierdut (2020) și Apropiatele (2021), a fost primul din trilogia despre artă, semnificația acesteia în timp și despre rolul acesteia în a da sens vieților oamenilor, în special celor ale femeilor. 

Documentarul relatează povestea a trei femei pensionare, care locuiesc în Buenos Aires, Madrid și Montevideo. Deși separate de o distanță geografică mare, toate trei împărtășesc pasiunea pentru cinematografie. În fața camerei de filmat, ele ne oferă o conversație cu totul specială, pe care rareori ne oprim să o ascultăm și care demontează stereotipurile din lumea culturii și a cinematografiei, o lume percepută ca a fi a tinerilor și a bărbaților.

🔴 25 martieAfrica 815, de Pilar Monsell (Spania, 2015, 66 min.)

Munca arhivistică și experimentală a lui Pilar Monsell alături de compania sa de producție, Proxémica, a plasat-o pe această cineastă în fruntea documentarului creativ. Africa 815, primul ei lungmetraj, a primit numeroase nominalizări și premii. 

Prin crearea acestui film documentar, autoarea dă dovadă de un mare curaj rescriiind povestea complexă a tatălui său din propriul punct de vedere, cu ajutorul fotografiilor și jurnalelor acestuia din timpul serviciului militar în colonia spaniolă din Sahara în anul 1964. 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508