Duminică, 7 ianuarie 2024, juriul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023 a anunțat public nominalizările pentru Gala Tânărului Scriitor, ediția a XIV-a, precum și acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2023 volumului ”Kaddish” de Radu Vancu, apărut la Casa de editură Max Blecher din București
Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2023 sunt nominalizate cărți semnate de Ligia Keșișian, Maria Martelli, Ion Agaci, Vasile Gribincea și Cătălin Șuteu. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2023 sunt nominalizate cărți semnate de Emilia Faur și Alex Olteanu. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2023 sunt nominalizate cărți semnate de Daiana Gârdan și Sorin Iagaru-Dina
Juriul Galei este format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța. Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori.
Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023 celebrează cea de-a paisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, luni, 15 ianuarie 2024, de la ora 16.00, în Sala ”Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural, avându-i ca invitați speciali pe soprana Ana-Maria Godoroja și pianista Andra Băcilă, studente la Academia Regală de Muzică din Londra, alături de Mike Godoroja & Blue Spirit.
Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.
Laureații de până acum ai Premiului Cartea de poezie a anului sunt Ion Mureșan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dună (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018), Romulus Bucur (2019), Angela Marinescu (2020), Ruxandra Novac (2021), Simona Popescu (2022) și Alina Purcaru (2023).
Organizatorii Galei sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația EURO CULTURART. Programul cultural Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023 este finanțat de Ministerul Culturii. Partener: Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro.
IMPORTANT! Intrarea la eveniment se face numai cu invitaţie! Puteţi solicita invitaţii la adresa de email: cipariu@yahoo.com până vineri, 12 ianuarie 2024, ora 12.00. Pentru a nu fi perturbată transmisia în direct a evenimentului, accesul invitaților va fi permis până la ora 15.45.
Nominalizări Gala Tinerilor Scriitori pentru anul editorial 2023
Tânărul poet al anului 2023
Ligia Keșișian, „Anul tigrului de apă” (Max Blecher)
Maria Martelli, „Cea mai norocoasă ființă” (Fractalia)
Ion Agaci, „Desculț. Pavaj proaspăt turnat” (Tracus Arte)
Vasile Gribincea, „Coerența labirintică” (Cartier)
Cătălin Șuteu, „apelofo_b” (OMG)
Tânărul prozator al anului 2023
Emilia Faur, „Viața e a mea” (Polirom)
Alex Olteanu, „Scurt tratat despre animalele care lucrează de acasă” (Polirom)
Tânărul critic literar al anului 2023
Daiana Gârdan, „Între lumi. Romanul românesc în sistemul literar modern” (Casa Cărții de Știință)
Sorin Iagaru-Dina, „Oglinda când ți-ar arăta… Discursul critic a șase scriitori români postbelici” (Editura MNLR)
***
Cartea de Poezie a anului 2023
”Kaddish” de Radu Vancu, Casa de editură Max Blecher
Radu Vancu (Sibiu, România, 1978) este poet, prozator, eseist și traducător român. Este profesor la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și redactor-șef al revistei Transilvania. Între 2019 și 2023 a fost președintele PEN România. De asemenea, este redactor al revistei Poesis International. A coordonat secțiunea română a site-ului Poetry International. Este organizatorul Festivalului Internațional de Poezie din Sibiu Poets in Transylvania.
Începând cu anul 2002, a publicat nouă cărți de poezie, pentru care a primit mai multe premii; poezia lui a fost tradusă în aproximativ 20 de limbi străine, fie în antologii și reviste, fie în cărți individuale. A publicat și un roman, Transparența (2018), și două volume de jurnal (2017, 2021), pentru care de asemenea a primit câteva premii. A publicat și două cărți pentru copii și o culegere de texte civice. Publicațiile lui academice includ două cărți-eseu despre Mihai Eminescu și Mircea Ivănescu, precum și un volum privind relația modernității poetice cu umanul. A realizat câteva antologii de poezie română modernă și contemporană, fie singur, fie în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin sau Marius Chivu.
A tradus romane și poezie, în principal din John Berryman și W.B. Yeats; este, de asemenea, traducătorul ediției Ezra Pound coordonată de H.-R. Patapievici la editura Humanitas.
”Cumva, în acest volum poezia lui Radu Vancu a evoluat de la scopul ei prim, de a echilibra lumea interioară, de a face inteligibil și suportabil răul biografic, spre cel de a înțelege răul lumii mari. Or, acest lucru devine posibil abia prin intermediul poeziei. Exact aceea care, după Adorno, nu mai era posibilă după Auschwitz. De altfel, autorul își înscrie perfect kaddish-ul în tradiția poeziei traumei. Deloc întîmplător, e invocat în text Paul Celan, ca scriitor reper care, alegînd să scrie în limba ucigașilor propriilor părinți, a transformat oroarea în splendoare.”
Bogdan Crețu, Observator cultural
***
JURIUL
BIANCA BURŢA-CERNAT (n. 1979) este critic şi istoric literar, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” şi lector asociat la Facultatea de Litere din Bucureşti. Fotografie de grup cu scriitoare uitate: proza feminină interbelică a reprezentat debutul său editorial, distins cu Premiul „Tânărul critic literar al anului 2011”, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti şi Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române. A coordonat Cronologia vieţii literare româneşti. Perioada postcomunistă (1990-2000), apărută în 13 volume, în intervalul 2014-2016, la Editura Muzeul Literaturii Române. A publicat cronici literare, articole de atitudine, eseuri şi studii în „Observator cultural”, „Bucureştiul cultural”, ”Caiete critice”, ”Revista de istorie şi teorie literară” ş. a. În 2020, publică Simptome și diagnostice. Eseuri critice despre literatura română contemporană, Editura Muzeul Literaturii Române din București.
COSMIN PERȚA (n. 1982, Vișeu de Sus, jud. Maramureș) este poet, prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a continuat studiile în literatură la Universitatea din București, cu un master în literatura contemporană, obținând ulterior titlul de doctor cu o lucrare despre literatura fantastică est-europeană. A publicat mai multe romane și volume de eseuri, povestiri și poeme. În 2012 a obținut premiul Tânărul prozator al anului 2011 pentru Teofil și Câinele de lemn , Editura Herg Benet. Fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 18 limbi. În prezent este lector la Universitatea Hyperion din București.
CRISTINA BOGDAN este scriitoare și conferențiar universitar dr. în cadrul Departamentului de Științe ale Comunicării (din 2016) și decan (din 2021) al Facultății de Litere, Universitatea din București. Din martie 2020 a fost editorul-șef al revistei Opt motive (devenită Ficțiunea. Opt m); în prezent este directorul săptămânalului cultural Ficțiunea.
Cercetează de mai bine de două decenii iconografia Morții din spațiul românesc și european, desfășurând numeroase anchete de teren în țară și în străinătate. A publicat studii și articole de istorie și antropologie culturală, a coordonat mai multe volume colective în limbile română, franceză și engleză și a semnat două lucrări de autor, construite în jurul temelor thanatologice: Moartea și lumea românească premodernă. Discursuri întretăiate, Editura Universităţii din Bucureşti, 2016 (volum nominalizat la Premiile revistei Observator Cultural, în anul 2017), și IMAGO MORTIS în cultura română veche (secolele XVII-XIX), Editura Universităţii din Bucureşti, 2002.
În anul 2010, a primit titlul de Profesor Bologna, din partea Asociației Naționale a Studenților din România (ANOSR), fiind primul cadru didactic al Facultății de Litere, Universitatea din București, care s-a bucurat de această distincție.
***
INIȚIATOR
DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2023, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor.
În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, ale asociațiilor Euro CulturArt, Aluniș Art Center și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).
În 2022, a publicat volumul META VERS, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant, carte distinsă cu Premiul Special al revistei Ficțiunea OPT M și cu Premiul Național pentru Poezie ”Vasile Voiculescu” . În 2023, a publicat Gloria Veselia și Ursulețul Cipi, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri, și Pe Planeta Moș Crăciun, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri .
***
ART DIRECTOR
MIHAI ZGONDOIU (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.
În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.
Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).
***
PRODUCĂTOR
ANAMARIA SPĂTARU este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt ”Născut în România”, ”Ascultă Vocile de Azi”, ”Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. In anul 2018 a coordonat campania ”Centenarul meu”, în anul 2019 campania ”30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia, România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro
Este producător al evenimentelor culturale ”Gala Tinerilor Scriitori” şi ”Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.
***
MUZICIENI
ANA MARIA GODOROJA, studentă în ultimul an la Royal Academy of Music din Londra la secția canto clasic, este soprană cu o experiență scenică deja de mai bine de trei ani de zile. A început prin a studia pianul și violoncelul la școala de muzică din București și a continuat studiile până la terminarea liceului. Are experiență și în domeniul concertelor de blues, fiind prezentă la câteva festivaluri importante cum ar fi Brezoi sau Târgu Mureș. În materie de canto clasic, a participat la câteva spectacole de operă la Paris, la Londra sau Birmingham. În prezent se pregătește pentru masterat și are în repertoriu numeroase lucrări de autorii clasici și contemporani, dar și autori români precum George Enescu. Aprecierile pe care le-a primit din partea facultății precum și la concursurile de canto au favorizat-o pe Ana Maria Godoroja să primească o serie de propuneri pentru proiecte viitoare importante.
MIKE GODOROJA s-a născut în București, în data de 5 ianuarie 1965, în aceeași zi cu Florian Lungu, dar la o distanță de 22 de ani. A absolvit Institutul Politehnic din București și a făcut Studii de istoria jazzului la Clasa Mihai Berindei între 1986-1989, la CIRNEA în Paris – Studii de Televiziune în 1994, Studii particulare de canto și chitară în 2000 și un stagiu de specializare producție muzicală la Casa de discuri CESOUL MUSIC – USA în 2002. Sunt 30 de ani de când Mike Godoroja face muzică, ajută pe alții sa facă muzică, sprijină muzica de calitate din Romania. A înregistrat cu Blue Spirit 7 albume, a compus pentru Iris, Felicia Filip si Blue Spirit, a fost producătorul muzical al întâmplărilor care i-au adus în Romania pe Ray Charles, James Brown, Chick Corea, Zucherro, Big Mountain, Jimmy Smith, Steve Howe, Steve Hackett, David Palmer. A realizat timp de peste 25 de ani emisiuni de rock și jazz la radio și televiziune despre artiștii României și marile legende ale lumii.
Muzica sa de acum , rock-blues cu elemente de folk și psihedelic, note progresive și electro- synth, relevă noua direcție a spectacolelor lui ce ar putea fi definite ca art rock, mereu căutând ceva care să surprindă publicul. Mike Godoroja împreună cu echipajul său artistic Blue Spirit –
Mike Godoroja – vocal, percuție, Vali Vătuiu – tobe, Alex Gavril -ghitare, Ștefan Bocioc-claviaturi, Romeo Bejan -bas – participă din nou cu forțe artistice proaspete la o nouă ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, relevând publicului frumusețea și simplitatea blues-ului arhaic, de la origini, într-o notă stilistică actuală printr-un extras din noul lor spectacol BLUES OF THE FUTURE PAST.
