Programul Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023 a celebrat cea de-a paisprezecea ediție a Zilei Culturii Naționale, luni, 15 ianuarie 2024, de la ora 16.00, în Sala ”Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), în cadrul unui eveniment multiart transmis în direct de Radio România Cultural. Daiana Gârdan, Emilia Faur, Ligia Keșișian, Maria Martelli și Radu Vancu sunt laureații Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023.
Gala i-a avut ca invitați speciali pe soprana Ana-Maria Godoroja și pianista Andra Băcilă, studente la Academia Regală de Muzică din Londra, alături de Mike Godoroja & Blue Spirit.
Juriul Galei a fost format din Cristina Bogdan, Bianca Burța-Cernat și Cosmin Perța. Pentru secțiunea Premiul Tânărul poet al anului 2023 au fost nominalizate cărți semnate de Ligia Keșișian, Maria Martelli, Ion Agaci, Vasile Gribincea și Cătălin Șuteu. Pentru secțiunea Premiul Tânărul prozator al anului 2023 au fost nominalizate cărți semnate de Emilia Faur și Alex Olteanu. Pentru secțiunea Premiul Tânărul critic literar al anului 2023 au fost nominalizate cărți semnate de Daiana Gârdan și Sorin Iagaru-Dina
Artistul vizual Mihai Zgondoiu a realizat afișul și diplomele Galei Tinerilor Scriitori. Producător: Anamaria Spătaru. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural.
Organizatorii Galei au fost Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația EURO CULTURART. Programul cultural Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023 este finanțat de Ministerul Culturii. Partener: Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgențiadeCarte.ro.
Evenimentul a fost deschis în mod tradițional de acordurile formației Mike Godoroja & Blue Spirit.
În direct la Radio România Cultural, Dan Mircea Cipariu:
”O zi fastuoasă! – vă spune Dan Mircea Cipariu, din Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București. Pentru al paisprezecelea an consecutiv sunt bucuros să vă prezint, în direct la Radio România Cultural, Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023. Am deschis evenimentul nostru în ritm de jazz & blues, cu trupa lui Mike Godoroja & Blue Spirit:
Curând, o veți putea asculta pe soprana Ana-Maria Godoroja și pianista Andra Băcilă, studente la Academia Regală de Muzică din Londra.
Împreună cu echipajul Mike Godoroja & Blue Spirit vom fi în această Gală, dar și la Maratonul de Poezie și Jazz, pe 18 mai 2024, de Noaptea Europeană a Muzeelor, tot în direct la Radio România Cultural.
Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023 este un eveniment care celebrează, după cum se știe, Ziua Culturii Naţionale. Organizatorii Galei sunt: Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti și Asociaţia EURO CULTURART, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Coproducător: Radio România Cultural. Partener: Opera Scrisă.ro – societate de gestiune a drepturilor de autor. Partener media: AgenţiadeCarte.ro.
Prima ediție a Galei a avut loc în 2011, cu un juriu prezidat de regretatul critic literar și Profesor Eugen Simion, personalitatea cu care am demarat acest proiect și cu care am stabilit formatul de jurizare prin care câștigători ori nominalizați ai Premiului tânărul critic literar alcătuiesc, în fiecare an, Juriul Galei.
Înainte de a afla cine sunt nominalizaţii acestor premii, am să vă prezint Juriul acestei ediţii: Bianca Burţa-Cernat și Cosmin Perța, doi laureați din trecut ai Galei Tinerilor Scriitori. Al treilea membru al juriului este Cristina Bogdan, decanul Facultății de Litere al Universității București.
Vom începe decernarea Premiilor, cu cele cinci nominalizări pentru Tânărul Poet al anului 2023:
Ligia Keșișian, „Anul tigrului de apă” (Max Blecher)
Maria Martelli, „Cea mai norocoasă ființă” (Fractalia)
Ion Agaci, „Desculț. Pavaj proaspăt turnat” (Tracus Arte)
Vasile Gribincea, „Coerența labirintică” (Cartier)
Cătălin Șuteu, „apelofo_b” (OMG)
Cristina Bogdan despre Premiul Tânărul Poet al anului 2023: Maria Martelli, ”Cea mai norocoasă ființă” (Editura Fractalia): ”O carte care reușește să anihileze ruptura dintre uman și non-uman, dintre ființele care aparțin unor regimuri ontologice diferite, pe care societatea le-a configurat, în mod eronat, în perechi opozitive, stabilind raporturi de forță și de dominație între ele. O pledoarie pentru o spiritualitate non-duală, pentru regăsirea într-un spațiu comun al recunoștinței față de tot ceea ce înseamnă întregul existențial, cu fețele și fațetele lui.
Un volum țesut din cuvinte limpezi și ziditoare, care dinamitează ideea capitalistă a norocului înțeles ca o condiție individuală și individualistă, plasându-l într-un context comunitar antispeciist, cu accente feministe. Norocul nu mai este un dat sau o realitate închisă în sine însăși, supusă unor instanțe de dincolo de lumea aceasta, ci devine o posibilitate de acțiune și, implicit, de eliberare din chingile unui univers organizat, îndeobște și profund nedrept, ierarhic.
Propunerea autoarei este să privim printr-o altă ferestruică ideea de noroc, să o luminăm diferit. Norocul ca formă de libertate, de eliberare, de descătușare dintr-o sumă de constrângeri și de convingeri care dau naștere altor constrângeri. Norocul ca bucurie împărțită și împărtășită (versuri precum Norocul e ceva ciudat, dar poate fi multiplicat sau Norocul? Norocul e de împărțit, întrupat, multiplicat atestă această viziune asupra realității pe care o putem construi pe alte temelii), ca respirație firească lângă o altă respirație, care nu se exclud, ci se întâlnesc fericit. Norocul de a conștientiza darul unor lucruri simple și esențiale – de pildă, acela de a trăi în proximitatea unui cireș. O carte ca un semn de recunoștință și ca o încercare de a da glas celor care-l au (ființele non-umane), dar rămâne imposibil de auzit pentru cei mai mulți dintre noi.”
Dan Mircea Cipariu: ” Așadar premiul Tânărul poet al anului 2023 îi este acordat Mariei Martelli pentru „Cea mai norocoasă ființă” (Editura Fractalia). Maria Martelli scrie și face cercetare mixând teorii queer-feministe și antispeciiste. Din Hunedoara primim în direct la RRC salutul Mariei Martelli.”
Maria Martelli: ”Bună ziua. Primesc acest premiu cu multă uimire. În ciuda lucrurilor pe care le cred în mod conștient, cumva internalizasem că scrisul despre animalele cu care trăim este un lucru „copilăros”, adică neînsemnat. De fapt știu că asocierea animalelor cu spațiul feminin și cu cel al copilăriei este o modalitate de a reduce la tăcere toți acești subiecți, într-un imaginar în care cel care are ceva important și inteligent de spus este cel mai des omul adult, bărbat, alb, fără dizabilități și cis-heterosexual.
Perspectivele antispeciiste și vegane apar foarte rar în literatură. Animalele non-umane sunt mai degrabă folosite simbolic în cărți, iar în realitate sunt ucise în abatoare într-un număr inimaginabil și duse la extincție de exploatările capitaliste și de criza climatică. Totuși, chiar și în construcția fragilă a unui poem, cred că putem încerca să făurim un sanctuar pentru acele ființe pe care antropocentrismul le lipsește de individualitate, de viață și demnitate. Cine a interacționat pe o perioadă îndelungată, autentic și non-ierarhic, cu un animal non-uman, știe cât de transformatoare poate fi o astfel de relație. Și copiii știu, înainte să învețe că este legitim ca oamenii să domine celelalte animale și întreaga natură. Așadar, eu sper la o literatură care ia la întrebări ordinea lumii – o literatură, să-i zicem, copilăroasă, adică plină de curiozitate față de Celălalt. O literatură care deschide posibilități de conviețuire.
Pentru asta, vreau să mulțumesc spațiilor de breșă ce au apărut în ultimii ani, creând contexte pentru scrieri angajate politic, feministe, anticapitaliste, queer și antispeciiste. Pentru mine, acestea sunt rețelele create în jurul Cenaclului X, platformei Literatură și Feminism și editurii frACTalia.
Mulțumesc mult juriului și organizatorilor pentru surpriza acestui premiu!
Mulțumesc familiei mele și persoanelor care mi-au fost aproape, umane și non-umane. Datorită încrederii, sprijinului și jucăușeniei voastre, volumul acesta a fost posibil.”
Evenimentul a continuat cu un moment muzical special susținut de soprana Ana-Maria Godoroja și pianista Andra Băcilă, două tinere artiste, studente la Academia Regală din Londra.
Dan Mircea Cipariu: ” Diplomele ca, de altfel, toate elementele vizuale ale acestei Gale sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu, cu care voi realiza anul acesta un proiect finanțate de AFCN: ”Cartierul LiterArt” despre care veți afla noutăți urmărind programele Radio România Cultural și știrile agentiadecarte.ro. Cu Mihai Zgondoiu, cu Ioan Cristescu, cu Anamaria Spătaru, producătorul Galei Tinerilor Scriitori, lucrăm la realizarea Maratonului de Poezie şi Jazz, a XVI-a ediție, unul dintre cele mai importante programe culturale din România, Maraton ce va fi transmis în direct pe 18 mai 2023, de Noaptea Europeană a Muzeelor.
Nominalizări Premiul Tânărul prozator al anului 2023:
Emilia Faur, „Viața e a mea” (Polirom)
Alex Olteanu, „Scurt tratat despre animalele care lucrează de acasă” (Polirom)”
Cosmin Perța despre „Viața e a mea” de Emilia Faur (Polirom): ”Un roman despre feminism și feminitate, despre societate și constrângeri fizice sau mentalitare, despre sărăcie și contraste și despre efectele psihice și sufletești ale acestor contraste. O perspectivă dinamică ce se deplasează din cuplu în familie, în mediu social, printre etichete, predeterminări și prejudecăți, identificând trauma și oroarea, dar într-o manieră aproape poetică, în care atrocitatea este îmblânzită de speranță, cruzimea de stranietate, vulgaritatea de frumusețe și neputința de melancolie. Atenția la detalii, excelentul spirit de observație și curajul tematic sunt dublate de o fină cunoaștere și interpretare a psihicului uman, atât la nivel individual, cât și societal. Rezultă personaje verosimile și credibile, ba chiar recognoscibile, și o analiză stratificată, minunat strunită narativ din punct de vedere al intensității. O construcție laborioasă cu multe puncte de vedere, din interior și exterior, și nuanțe care evocă neliniști și se contopesc într-un punct de fierbere în care realitatea se apropie de limita suportabilității și colaps. Rămân frica și dragostea. Și un set de porunci de supraviețuire.”
Dan Mircea Cipariu: ”Emilia Faur (n. 1991) este doctor în Filosofie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A publicat articole şi recenzii, precum şi grupaje de proză sau poezie în publicaţii sau pe platforme culturale (Vatra, Apostrof, Tribuna, Laconic). Viaţa e a mea reprezintă debutul ei în proză. O invit la microfonul RRC pe Emilia Faur, Tânărul prozator al anului 2023.”
Emilia Faur: ”Mulțumesc organizatorilor, mulțumesc juriului pentru premiu și îi felicit pe colegii mei scriitori, nominalizați și premiați. Mă bucur că mi-a apărut cartea într-un an atât de bun pentru proza românească contemporană. Sunt mulți scriitori, scriitoare, autori de cărți foarte bune, toți atacă teme complicate, dificile și vârsta a făcut ca eu și colegul meu Alex Olteanu să fim cei nominalizați, însă sunt mulți autori contemporani foarte buni, în pofida faptului că munca de scriitor e o activitate mai degrabă pro bono. Îmi doresc și le doresc tuturor colegilor mei de toate vârstele un an cu putere de muncă și luciditate, fiindcă se pare că 2024 va fi cel puțin la fel de dificil ca ultimii patru ani. Mulțumesc încă o dată, să fie pace!”
Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2023 a continuat cu un nou moment muzical susținut de soprana Ana-Maria Godoroja și pianista Andra Băcilă.
Dan Mircea Cipariu: Nominalizări Premiul Tânărul critic literar al anului 2023:
Daiana Gârdan, „Între lumi. Romanul românesc în sistemul literar modern” (Casa Cărții de Știință)
Sorin Iagaru-Dina, „Oglinda când ți-ar arăta… Discursul critic a șase scriitori români postbelici” (Editura MNLR)
Bianca Burța Cernat despre Daiana Gârdan, „Între lumi. Romanul românesc în sistemul literar modern” (Casa Cărții de Știință): ”Bună seara, mă bucur să fiu alături de dumneavoastră la o nouă ediție a Galei Tinerilor Scriitori. Mă bucur de asemenea să prezint și să recomand și în acest an o carte a unui tânăr critic. Este vorba despre studiul Daianei Gârdan, Între lumi. Romanul românesc în sistemul literar modern. Daiana Gârdan este unul dintre criticii tineri, universitari, din școala clujeană, nu doar cu vizibilitate, ci și cu pertinență în abordare. Îi cunoșteam contribuțiile din anumite publicații academice, Revista Transilvania de exemplu, iar cartea sa de debut, apărută la Editura Casa Cărții de Știință din Cluj confirmă cu prisosință toate așteptările pe care le creaseră anterior aceste articole. Daiana Gârdan este un spirit sincron, la curent cu cele mai noi teorii și metodologii din lumea literelor, din critica, teoria și comparatistica actuală. E un spirit sincron, dublat de un critic curajos, capabil să scrie o carte ca pe o provocare și ca pe o polemică la adresa abordărilor anterioare. Între lumi este o propunere de abordare a romanului românesc, a modernității literare românești și în genere a romanului și a modernității literare periferice sau semiperiferice, dintr-o perspectivă nu limitat națională, ci dintr-o perspectivă mai largă, transnațională și transdisciplinară, uzând de o reflecție care are deja o bună tradiție în cercetarea mondială asupra relației dintre centru și periferie, dintre periferii. Între lumi e o carte provocatoare teoretic, chiar dacă anumite premise sau abordări de aici rămân chestionabile, ea e un foarte bun punct de pornire pentru ceea ce înseamnă astăzi la noi și în alte părți abordarea unei teme în continuare foarte stimulative precum aceea a romanului în raporturile lui politice, economice și ideologice cu lumea actuală și cu lumile secolelor trecute. Daiana Gârdan e un critic în toată puterea cuvântului. O vom urmări cu siguranță în continuare și, în ceea ce mă privește, aștept dezvoltările, ramificațiile abordării din primul ei volum.
Dan Mircea Cipariu: ”Daiana Gârdan (n. 1994) este asistent universitar la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde a obținut și titlul de doctor în anul 2022. Cercetările sale vizează literatura română și romanul european modern și includ studiile transnaționale, cantitative și digitale. A fost asistent de cercetare în proiecte exploratorii cu finanțare națională și europeană derulate în cadrul facultăților de litere din Cluj și Sibiu, cercetător și arhivist în cadrul colectivului de Istorie Literară al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară Sextil Pușcariu, Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române. Este redactor al publicației științifice Metacritic Journal for Comparative Studies and Theory. Cartea sa de debut, Între lumi. Romanul românesc în sistemul literar modern a apărut în 2023, la Casa Cărții de Știință (Cluj-Napoca), în Colecția Metacritic.”
Daiana Gârdan la microfonul RRC: ”Mulțumesc pentru prezentare, vreau să mulțumesc juriului pentru acest premiu, mă onorează, mă emoționează. Dincolo de satisfacția personală pe care mi-o oferă această realizare, mă bucură și ca formă de recunoaștere a utilității acestor instrumente și acestor studii în câmpul criticii naționale. Acest tip de cercetări ocupă în continuare un spațiu mai degrabă de nișă în critica națională, dar mi se pare și acesta încă un semn că ele încep să-și facă locul în conversația mai serioasă, mai matură a criticii. Vă mulțumesc foarte mult și îi felicit pe ceilalți scriitori premiați și le mulțumesc că ne oferă constant atâta material de lucru. Mulțumesc!”
Dan Mircea Cipariu: ”Am ajuns la momentul PREMIUL TÂNĂRUL SCRIITOR AL ANULUI 2023 care ne este anunțat de Cosmin Perța.”
Cosmin Perța despre Ligia Keșișian, „Anul tigrului de apă” (Max Blecher): ” Spunea Ernesto Cardenal că o carte memorabilă este aceea care îți solicită mai mult decât intelectul, iar cărțile esențiale sunt acelea care te determină să vezi cu alți ochi lumea înconjurătoare. Volumul premiat anul acesta ne propune o călătorie inițiatică, un roadtrip într-un vehicul propulsat de emoție, un discurs dialectic, de descoperire a sinelui mereu în raport cu ceilalți, de identificare a mizelor existențiale printr-un exercițiu de sondare sistematică a realului. Impresionează perspectiva largă, care depășește raportarea egocentrică la mediu, conducând înspre o pluralitate de voci și senzații acute, moderate și aglutinate de o viziune ce imită mecanismul de adaptare al speciei umane în fața schimbării constante a datelor conviețuirii colective și în căutarea autenticității. O poveste despre fragilitate, dar nu despre abandon, în care orice pierdere este însoțită de revelație și orice angoasă contribuie la o mai deplină claritate. Perfect dozat contrapunctic și în crescendo, volumul acesta sensibilizează, entuziasmează și deschide ferestre înspre alteritate, căci nu este o carte despre sine, ci despre noi, mediali sau marginali, autarhici sau convenționali, fericiți sau nefericiți.”
Dan Mircea Cipariu: ”Așadar PREMIUL TÂNĂRUL SCRIITOR AL ANULUI 2023 – Ligia Keșișian, Anul tigrului de apă (Max Blecher). Ligia Keșișian este poetă și traducătoare, membră a PEN Club România. A debutat în 2017 cu volumul de poezie Mici cutremure, urmat de Miss Houdini, în 2019, la editura Charmides. Cel de-al treilea volum, Anul tigrului de apă, a apărut în noiembrie 2023 la Casa de Editură Max Blecher. Selecții din poemele ei au fost traduse în franceză, maghiară, greacă și engleză, în reviste și antologii. A publicat grupaje de poeme în antologiile Cartea Bistriței (2018), Frica de tinerețea altora (2019), Parodii originale (2021) etc. și a avut lecturi și performance-uri la festivaluri precum FILIT, Poezia e la Bistrița, Jazz TM – Strada Fără Nume, Weekend Sessions etc. Colaborator constant al revistei Poesis International, traduce poezie și proză din engleză și spaniolă (Alejandra Pizarnik, Raul Zurita, Mario Santiago Papasquiaro, Adrienne Rich, etc.). În 2020, a tradus, împreună cu Claudiu Komartin, antologia Revoluție și inocență, de Mario Benedetti.”
Ligia Keșișian: ”Mulțumesc foarte mult, mulțumesc juriului și tuturor celor care mi-au fost aproape în acești patru ani în care am scris această cărticică, mă bucur foarte mult că reușește să sensibilizeze”. Ligia Keșișian a citit poezia ”Anul tigrului de apă”.
Evenimentul a continuat cu un moment marca Mike Godoroja & Blue Spirit. Formația a cântat piesa ”Caii din pădurea Letea”, în direct la Radio România Cultural.
Dan Mircea Cipariu: ”Premiile Galei Tinerilor Scriitori sunt tot mai râvnite şi mai respectate. După Ion Mureşan, Ioan Es Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Sociu, Octavian Soviany, Teodor Dună, Nora Iuga, Dan Coman, Romulus Bucur, Angela Marinescu, Ruxandra Novac, Simona Popescu și Alina Purcaru, câştigătorii primelor treisprezece ediţii pentru cartea de poezie a anului, Radu Vancu câştigă Premiul Cartea de Poezie a anului 2023 pentru Kaddish, Casa de editură Max Blecher. O invit pe Cristina Bogdan să ne vorbească despre cartea de poezie a anului 2023”
Cristina Bogdan despre Cartea de poezie a anului 2023, ”Kaddish” de Radu Vancu, (Casa de editură Max Blecher): ”Versul eminescian – Nu credeam să-nvăț a muri vreodată – se răsfrânge în apele Kaddish-ului pus în pagină de Radu Vancu. În groapa comună a poeziei, cuvintele devin „instrumente de captare a luminii & a frumuseții”, „instrumente de văzut, nu de auzit”, mreje în care ne ademenim morții iubiți să se întoarcă, nu ca la o comemorare sau un parastas, ci ca la un fel de sărbătoare pascală a literaturii. Toate culturile, toate religiile au zile anume în care-și invocă, pomenesc sau cheamă morții acasă. Le netezesc cărările ca să ajungă mai ușor, aprind lanterne sau felinare în fața caselor (așa cum se întâmplă, de pildă, în cultura japoneză), pentru a-i ajuta să-și recunoască fostele locuințe, iar după împlinirea sorocului de petrecut în lume, acoperă cărările ca să nu le mai lase deschis drumul spre cei vii.
Radu Vancu oficiază învierea prin vocabule, încredințat fiind că literatura poate fi o artă a resurecției. Și configurează un fel de heterotopie, în care morții și viii dialoghează firesc, iar scriitorul este privit peste umăr de cititor. Această heterotopie este groapa comună a scriiturii și a lecturii. Un fel de bibliotecă uriașă în care ne scufundăm cu toții mai mult sau mai puțin, mai devreme sau mai târziu. Cândva a fost cazul poetului maghiar (de origine evreiască) Radnóti Miklós, executat de naziști în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe când avea numai 35 de ani; recent este situația poetului ucraineanMaksym Kryvtsov, ucis la 33 de ani, pe 7 ianuarie 2024. „Alte măști, aceeași piesă”, că tot decernăm aceste premii pe 15 ianuarie, de ziua lui Eminescu și a Culturii naționale.
S-au scris și s-ar putea spune foarte multe despre volumul lui Radu Vancu, eu m-aș opri doar la o sintagmă pentru a-l defini. Sintagma lui Andrei Scrima – Ce-ți trece cel care trece. Suntem cu toții trecători prin existențele celorlalți, dar, în această trecere, dăm ceva, lăsăm ceva. O urmă. Și nu folosesc întâmplător cuvântul urmă. Vocabula grecească pentru urmă era sema. Iar sema avea dubla semnificație de mormânt și de semn. Mormântul însuși este un semn, un spațiu al anamnezei, al unei istorii care cere să fie cunoscută și repovestită.
Kaddish este o pledoarie pentru memorie ca formă de conservare, pentru rememorare ca aducere în prezent și, mai ales, pentru dragostea care nu cade niciodată (pentru a relua celebra formulare din epistola paulină). Dragostea pentru ființa care te întregește atât în timpul vieții, dar și după moarte. Eroina absolută aici este Fanni Gyarmati, soția lui Radnóti Miklós, cea care îl recuperează din groapa comună în care fusese aruncat și salvează carnetul cu versuri deja îmbibate de corpul și de sângele acestuia, cea care îl păstrează, de fapt, viu. Ea e varianta feminină a lui Laur, personajul din romanul omonim al lui Vodolazkin, cel care trece printr-o suită de avataruri cu nume diferite – Arseni-Ustin-Ambrozie-Laur, dar o poartă în el, de-a lungul întregii existențe, pe iubita lui, Ustina. Fanni Gyarmati îl poartă pe Radnóti Miklós, devine vocea lui și îl dă mai departe. Dacă Paul Ludwig Landsberg considera că moartea este o prezență absentă, care crește în noi pe nesimțite, la Radu Vancu, mortul este un absent prezent. Unul mutat definitiv într-un corp de cuvinte. Iar literatura, singura modalitate viabilă de a debloca toată lumina din noi și de a păstra ceea ce gropile comune ale istoriei încearcă să distrugă pentru totdeauna.
Poezia devine o rugăciune pentru morți (titlul volumului o mărturisește), dar și un fel de a coborî după ei în adânc, pentru a-i așeza definitiv în lumină. Un soi de descensus ad Inferos, în care poetul cartografiază atent lumea de dincolo, pentru a o înțelege și mai bine pe cea în care (încă) trăim.”
Radu Vancu: ”Mulțumesc tare mult, Cristina Bogdan, sunt foarte emoționat de prezentarea ta, care este mai adâncă și mai puternică decât orice pagină din cartea mea. Un premiu valorează în primul rând prin lista laureaților anteriori ai premiului, care se vede limpede că e o listă de poete și poeți exemplari și mă bucur tare mult că această cărticică m-a adus și pe mine ca un mic impostor alături de ele și de ei. Apoi, un premiu contează prin juriul pe care îl acordă, iar aici e un juriu de oameni care scriu literatura la un nivel foarte înalt și citesc literatura într-un mod absolut minunat, după cum s-a văzut și în prezentarea Cristinei Bogdan. Și aș spune că într-adevăr, după cum spunea și Cristina, lucrurile se repetă, literatura se întoarce din mormânt pentru că iubirea unor oameni vii o scoate de acolo.” În direct la Radio România cultural, Radu Vancu a citit o poezie din volumul ”Kaddish” (Casa de editură MAx Blecher)
Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de Poezie a anului 2023 s-a încheiat pe acordurile formației Mike Godoroja & Blue Spirit, care au interpretat piesa ”Cristina”.
Tudor VOICU
Fotografii: Cristian SULTANA
