Sâmbătă, 11 noiembrie 2023, începe a opta ediție a Bienalei Alb/Negru ce se desfășoară în mai multe centre culturale din Satu Mare până miercuri, 6 ianuarie 2024. Bienala este curatoriată de Lola Belecciu și Luciana Tămaș.
O parte a lucrărilor selectate pentru a VIII-a ediție a Bienalei Alb-Negru sunt reflecții asupra naturii carnajului, a cruzimii în toate formele ei. La polul opus, se situează structurile cu o tematică inocentă, auto-formativă – interogații lirice despre miracolul copilăriei și al conceptelor care se cer a fi devoalate, împărtășite.
Artiștii participanți sunt:
Helen Adkins, Lucian Alexiu, Timm Badossa, József Bartha, Sándor Bartha, Stephan Baumkötter, Lola Belecciu, Alex Bodea, David Böhm, Astrid Brandt, Cathi Burghy, Aurelian Busuioc, Patrick Cauvin, Dan Mircea Cipariu, Anton Dadalius, Gerald Domenig, Sven Drühl, Julian Faulhaber, Dorothea Fleiss, Șerban Foarță, Jiří Franta, Heribert Friedl, Julien Gardair, Philip Grözinger, Jonas Hellborg, Lena Henke, Benedikt Hipp, Olivier Hölzl, Ruud Janssen, Robert Maximilian Keller, Christine Kertz, Király Gabriela, Gabriele Langendorf, Cezar Lăzărescu, Eirini Linardaki, Ronny Lischinski, Iolanda Malamen, Pauline M‘barek, Gheorghe Mocuța, Moldvay Katalin, Monotremu, Chemao Mountassir, Alice Musiol, Guido Nussbaum, Christoph Ortega, Vincent Parisot, Ana Pătan, Tudor Pătrașcu, Sonya Rademeyer, Oliver Ressler, Christoph Ruckhäberle, Valer Sasu, Vasile Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu, Szabó András, Szilárd Gáspár, Robert Șerban, Luciana Tămaș, Andrea Tivadar, Timm Ulrichs, Nicolae Dumitru Vlădulescu, Dorota Walentynowicz, Peter Weibel, Pan Ping Yu, Chien Yin-ru, Mihai Zgondoiu.
AgentiadeCarte.ro este partenerul media al Bienalei Alb/Negru de la Satu Mare.
Peter Sloterdijk observa că eroii moderni au devenit, în mentalul colectiv, un fel de vajnici protectori ai legitimei apărări și că atât Estul, cât și Vestul, ca entități înarmate până în dinți, se prezintă ca păstrători ai adevărului – sau ca „giganți ai apărării”, care, în numele auto-protecției, și-au construit „niște instrumente de distrugere suficiente pentru nimicirea totală a oricărei forme de viață umană, animală sau vegetală. Din cauza notorietății armelor atomice, nici nu mai luăm în seamă ”delicatesele biologice și chimice ale războiului” – chiar dacă, am adăuga, au potențialul de a genera pandemii, crize și conflagrații militare.
Suntem, deci, în situația de a ne întreba când devine agresiunea un organism de sine stătător și cum ajunge să transforme abuzul în normă şi dorința de a distruge într-un sinonim al existenței. Faptul că mulți își pun întrebări este normal; însă, spre deosebire de o bună parte a celorlalți membri ai „cetății”, artiștii – uneori metaforic, alteori conceptual – riscă să dea și răspunsuri. S-a întâmplat așa în timpul pandemiei, post-pandemiei – și se întâmplă acum, când, pe lângă războiul sanitar, avem alte forme de război hibrid în Ucraina și în Orientul Mijlociu.
