Marți, 31 octombrie 2023, juriul Premiilor AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2022, format din scriitorii Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru și Cristian Teodorescu, a anunțat următoarele cărți câștigătoare: ”Crivacul” de Gabriela Toma, Editura Tracus Arte, și ”Inoculare” de Claudiu Komartin, Editura Cartier – secțiunea Poezie; ”Voci la distanță” de Gabriela Adameșteanu, Editura Polirom – secțiunea Proză; ”Bacovia și Noul Regim al literaturii” de Paul Cernat, Editura Eikon – secțiunea Critică literară / Istorie literară / Teorie literară; ”Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen și poetica Jocului secund” de Bogdan Suceavă, Editura Polirom – secțiunea Eseu / Publicistică / Memorialistică. Romanul ”Instabil” de Ruxandra Burcescu, Editura Humanitas, a primit Premiul de Debut. Premiile vor fi decernate marți, 21 noiembrie 2023, ora 18.00, în cadrul unei ceremonii ce va avea loc în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr. 8). Diplomele și identitatea vizuală a Premiilor AgențiadeCarte.ro sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu.
De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, am propus 85 de titluri pe care le-am considerat semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro au putut vota titlurile alese de noi până la 31 august 2023. ”(s)top cele mai bune cărți ale anului 2022” a avut peste 27335 de vizualizări. Premiile sunt finanțate de Ministerul Culturii.
”Inspirați de votul popular de pe AgenţiadeCarte.ro, am ales șase titluri care sunt remarcabile și pe care juriul le consideră semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române. Așa cum am mai declarat, votul electronic, cu inerentele posibilități tehnice de a fi manipulat, nu este decident, ci doar juriul acestor premii hotărăște ce cărți să fie alese. Astfel, sunt bucuros că am premiat cărți scrise de Gabriela Adameșteanu, Ruxandra Burcescu, Gabriela Toma, Paul Cernat, Claudiu Komartin și Bogdan Suceavă, cărți care să stârnească o emulație pentru lectură și idei critice spectaculare.”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu, directorul AgențiadeCarte.ro.
Premiile AgențiadeCarte.ro sunt organizate de asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române din București și cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Partener media: Radio România Cultural.
GABRIELA ADAMEȘTEANU, absolventă a Facultății de litere, redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (până în 1985) și lector la Cartea Românească (până în1990). Redactor-șef al revistei 22 (1991-2005) și al suplimentului Bucureştiul cultural (2005-2013). Premiul Hellman-Hammett pentru jurnalism atribuit de Human Rights Watch (2002). Vicepreşedintă (2000-2004) şi apoi preşedintă a Centrului PEN Român (2004-2006). Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Preşedintă de onoare a primei ediţii a Premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2014). Romanele ei au primit numeroase premii naționale, sunt constant reeditate, au fost traduse în 16 limbi, la edituri mari (Gallimard, Aufbau Verlag) și bine primite de critica internațională: Drumul egal al fiecărei zile, 1975; Dimineaţă pierdută, 1984; Întâlnirea, 2007; Provizorat, 2010. Sub tipar la Polirom se află cel mai recent roman, Fontana di Trevi, care încheie așa numita ”trilogie a Letiției”. A mai scris proză scurtă (Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă, 1979; Vară-primăvară, 1989, Gara de Est, 2008), două volume de jurnalism (Obsesia politicii, 1995; Cele două Românii, 2000), un volum de memorialistică (Anii romantici, 2014). Romanul Dimineaţă pierdută a fost dramatizat şi pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra (decembrie 1986 – februarie 1990), într-un spectacol devenit clasic. Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Președintă de onoare a primei ediții a Premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2014). Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia al revistei Observator cultural.
”Fontana di Trevi”, Polirom, 2018, a primit Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România; Premiul pentru proză al revistei Observator cultural; Premiul PEN România; Premiul Radio România Cultural; Premiul Sofia Nădejde; Premiul Agenției de Carte. Tradus în Franța (2022), Bulgaria (2022) și Germania (2023).
”Voci la distanță”, Editura Polirom, 2022, a primit Premiul Cartea de Proză a anului 2022, oferit de Uniunea Scriitorilor din România, ediția 2023, Premiul Cartea anului, la categoria Proză, acordat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, ediția 2023, și a fost nominalizat la Premiile revistei Observator cultural, ediția 2023, la categoria Proză.
MARIA RUXANDRA BURCESCU s-a născut în 1989 în orașul Giurgiu. A urmat cursurile facultății de Comunicare și Relații Publice în cadrul SNSPA. În 2016, a început colaborarea cu Republica.ro iar, ulterior, au urmat colaborări cu mai multe publicații printre care Liternet și Dilema Veche. În 2017, a obținut un premiu la Gala Superscrieri, secțiunea articol de opinie, iar în 2018 a fost nominalizată la Premiile de Presă Europene.
Tot în 2018, a câștigat o bursă de mentorat cu Marius Chivu și Florin Iaru în cadrul programului ”Prima Carte” al Fundației Friends for Friends. În 2021 a publicat o proză scurtă în antologia Kiwi – Sosiri/Plecări. În 2022 a debutat cu romanul ”Instabil”, nominalizat la Premiile Observator Cultural și Premiile Sofia Nădejde, iar în 2023 a publicat proză scurtă în antologiile Kiwi – Trecuturi, coordonată de Marius Chiviu și Retroversiuni, coordonată de Cristina Ispas. A obținut una dintre Bursele de Creație Literară ale Fundației Cărturești pentru al doilea roman care este în lucru în prezent.
GABRIELA TOMA (n. 1981) a debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a călătorit și a explorat numeroase culturi din Europa și din America Latină. Spațiul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori și unde speră să se întoarcă. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual. Este pasionată de educația non-formală, dialog intercultural și storytelling. În prezent, coordonează proiecte interculturale și de educație muzeală la MNLR, printre care Festivalul cultural latino-american și Atelierele Thomasinei. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Noche Bohemia și Librăria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic), Festivalul Internațional de Poezie București; Festivalul Strada de C’Arte; Maratonul de Poezie și Jazz; V.I.P. (Vin. Intimitate. Poezie) – Festivalul de Teatru Independent UNDERCLOUD. În 2022, a publicat volumul de poezie Crivacul, Editura Tracus Arte. Tocmai a terminat de scris o carte pentru copii și lucrează la un volum de eseuri. I-au fost traduse poezii în limba spaniolă, în franceză și în macedoneană.
PAUL CERNAT (n. 5 august 1972, București), unul dintre cei mai cunoscuți critici literari din noua generație, este conferențiar doctor la Facultatea de Litere a Universității din București și Cercetător Științific I la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București al Academiei Române. A publicat, în ultimele două decenii, peste 1500 de articole, cronici literare, eseuri și studii în majoritatea publicațiilor importante de profil din țară. Autor al mai multor zeci de prefețe și potfețe, colaborator la zeci de volume colective cu profil de istorie literară, istoria ideilor și studii culturale. Volume de autor: „Contimporanul. Istoria unei revisdte de avangardă” (Ed. Institutului Cultura Român, 2007), „Avangarda românească și complexul periferiei. Primul val” (Ed. Cartea Românească, 2007), „Existențialismul românesc interbelic” (Ed. Muzeului Național al Literaturii Române, 2013), „Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice” (Ed. Polirom, 2018). A publicat, împreună cu Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir volumule „În căutarea comunismului pierdut” (Ed. Paralela 45, 201), „O lume dispărută. Patru istori personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (Ed. Polirom, 204), „Explorări în comunismul românesc” (vol. I, Ed. Polirom, 2004), „Explorări în comunismul românesc” (vol. II, Ed. Polirom, 2005), iar împreună cu Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir, „Explorări în comunismul românesc” (vol. III, Ed. Polirom, 2008). Împreună cu Andrei Ungureanu a publicat romanul fantasy „Războiul fluturilor” (Ed. Polirom, 2005), iar împreună cu Alexandru Matei – volumul epistolar de eseuri politice „Douăzeci de ani după. Alternative și provocări” (Ed. Adenium, 2015).În 2022, publică ”Bacovia și Noul Regim al literaturii”, Editura Eikon.
În 2019, AgentiadeCarte.ro a oferit Premiul Cartea de critică literară, istorie literară și teorie literară a anului 2018 lui Paul Cernat pentru ”Vase comunicante. (Inter)feţe ale avangardei româneşti interbelice”, Editura Polirom.
CLAUDIU KOMARTIN (n. 1983, București) a publicat Păpușarul și alte insomnii (2003, 2007), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009, 2010), cobalt (2013), antologia Maeștrii unei arte muribunde. Poeme 2010-2017 (2017, 2018), Autoportret în flama de sudură (2021), 17 poeme de dragoste și un pantoum imperfect (2022) și Inoculare (2022). Cărțile sale au fost traduse în germană, sârbă, turcă, bulgară și polonă. Din 2009, organizează seria de întâlniri și lecturi publice „Institutul Blecher”, din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher, iar din 2019 vicepreședinte al PEN România. A tradus, singur sau în colaborare, șase cărți de proză și șapte volume de poezie (Kurt Vonnegut, Tahar Ben Jelloun, Gheorghi Gospodinov, Mario Benedetti, Nadejda Radulova, J.M.G. Le Clezio, ș.a.).
BOGDAN SUCEAVĂ s-a născut la 27 septembrie 1969, la Curtea de Argeş. Studii în matematică la Universitatea din Bucureşti (licenţă 1989-1994, master 1994-1995) şi la Michigan State University (doctorat, 1996-2002, sub conducerea profesorului Bang-Yen Chen, cu teza New Riemannian and Kählerian Curvature Invariants and Strongly Minimal Submanifolds). Din august 2002, profesor în Departamentul de Matematică de la California State University, Fullerton, SUA. Lucrări de matematică, cele mai multe de geometrie, apărute, între altele, în Houston Journal of Mathematics, Taiwanese Journal of Mathematics, American Mathematical Monthly, Mathematical Intelligencer, Beiträge zur Algebra und Geometrie, Differential Geometry and Its Applications, Czechoslovak Mathematical Journal, Publicationes Mathematicae, Results in Mathematics, Tsukuba Journal of Mathematics, Notices of the American Mathematical Society, Contemporary Mathematics, Historia Mathematica şi în alte reviste. Editor a trei volume apărute în colecţia Contemporary Mathematics publicată de American Mathematical Society. Autor a două volume de eseuri apărute la Editura Polirom: Memorii din biblioteca ideală (2013) şi Istoria lacunelor (2018). În 2021, un fragment din volumul Istoria lacunelor e publicat de Mathematical Intelligencer, Springer-Verlag. Este unul dintre autorii distinşi cu Premiul Pólya al Mathematical Association of America, pentru o lucrare cu un titlu inspirat din opera lui Dan Barbilian: Un iluminism eclectic. Aplicaţii ale geometriei afine, scrisă împreună cu A. Glesser, M. Rathbun şi I.M. Serrano.
În 2022, publică ”Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen și poetica Jocului secund”, Editura Polirom.
***
DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul Scriitori pe Calea Regală, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2023, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro CulturArt, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER) și ale asociației Euro CulturArt. În 2022 publică volumul META VERS, însoțit de 7 desene de Mihai Zgondoiu, la editura Vellant. În 2023 publică Gloria Veselia și ursulețul Cipi, cu ilustrații de Raluca Neferu, la editura Ars Libri.
FLORIN IARU (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45, volum care a primit Premiul AgentiadeCarte.ro.
CRISTIAN TEODORESCU s-a născut la Medgidia, în 1954. A absolvit Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității din București. A început să scrie proză de la 14 ani, pentru revista Vînătorul și pescarul sportiv. A debutat editorial în antologia Desant ’83 (Cartea Românească, 1983). În 1985 îi apare volumul de povestiri Maestrul de lumini, la Editura Cartea Românească (reeditat în 2005), urmat în 1988 de romanul Tainele inimei, la aceeași editură. În 1991 publică la Editura Alex Faust repovestit băieților mei, Petre și Matei, apoi Povestiri din lumea nouă (RAO, 1996), Îngerul de la benzinărie (povestiri, Paralela 45, 2002), Maestrul de lumini și alte povestiri (Curtea Veche, 2005) și romanele Medgidia, orașul de apoi (Cartea Românească, 2009; Polirom, 2012), Șoseaua Virtuții • Cartea Cîinelui (Cartea Românească, 2015; Polirom, 2019), Cartea pisicii (în colaborare cu Mardale, roman, Polirom, 2017), București, marea speranță (Polirom, 2019), Tatăl meu la izolare (Polirom, 2021). A primit Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1986), Premiul Academiei Române (1990), Premiul pentru proză scurtă (1997) și Premiul pentru roman ale Uniunii Scriitorilor (2010), precum și alte premii ale unor ziare și reviste. În 2022, a primit Premiul revistei ”Observator cultural” pentru romanul ”Tatăl meu la izolare”. Povestirile sale au fost traduse în Olanda, Franța, Statele Unite, Muntenegru, Polonia și Ungaria.
MIHAI ZGONDOIU (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles. În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).
