Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complexul Muzeal în parteneriat cu Centrul Tradițional de Conectare la Viața Simplă – Husasău de Tinca, Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor”, Muzeul Național al Țăranului Român – București și Muzeul Satului Bănățean – Timișoara, Capitala Europeana a Culturii 2023, organizează expoziția „DIN BIHOR LA NEW YORK: Veșminte din creația designerului Dorin Negrău în dialog cu costume din colecția Muzeului Țării Crișurilor”.
Expoziția este rezultatul unui parteneriat încheiat între instituția muzeală orădeană și designerul Dorin Negrău și prezintă o suită de costume tradiționale românești, din patrimoniul Muzeului Țării Crișurilor, alături de veșminte contemporane, cu ornamente de inspirație tradițională, aparținând lui Dorin Negrău.
Dorin Negrău este singurul designer român inclus în cadrul elitistului eveniment de modă New York Fashion Week. Și acesta nu este un lucru întâmplător, căci stilul său valorifică elemente din portul tradițional românesc, aducându-le în actualitate prin folosirea noilor tehnologii de afișare textilă a semnelor-simbol, dar și a tehnicilor tradiționale realizate în colaborare cu diverși meșteri locali. Astfel, Dorin Negrău reușește să potențeze veșmântul contemporan, transformându-l într-un reper cultural identitar, tributar spațiului generator.
Proiectul propus de artistul vizual Dorin Negrău își are resursele în însăși ciclurile vieții. Este cunoscut încă din Antichitate că țesutul este asociat creării Universului, iar țesătorul este asociat demiurgului. Țesutul înseamnă creație, iar suveica-instrumentul care o desăvârșește-, împrumută din sacralitatea acesteia. Firul, războiul de țesut, fusul și furca nu sunt altceva decât metafore ale sorții. Ele vorbesc despre urzeala lumii, despre firele destinului, despre țesătoarele sacre, care închid și deschid la nesfârșit ciclurile din viața omului, ale anotimpurilor și ale cosmosului. Amintirile copilăriei petrecute cu bunica maternă pe timpul verii, printre firele de cânepă la topit în vale și apoi la melițat, iar iarna printre tălpile războiului de țesut cu socala în brațe, nu au fost înlocuite sau șterse de succesul de la cea mai râvnită săptămână a modei. Dimpotrivă, această reușită l-a motivat să promoveze în veșmântul contemporan internațional motivele tradiționale românești, din satul său natal din zona Crișului Negru. Pentru noile generații, a realizat o serie de bluze urbane cu motivele populare bihorene, cusute pe costumul popular realizat chiar de însăși bunica sa.
Prin expoziția „DIN BIHOR LA NEW YORK: Veșminte din creația designerului Dorin Negrău în dialog cu costume din colecția Muzeului Țării Crișurilor”, s-a dorit evidențierea elementelor comune ale hainelor urbane create de Dorin Negrău și ale costumelor tradiționale din patrimoniul Muzeului Țării Crișurilor. De asemenea, s-a reușit realizarea unei incursiuni cromatice și evolutive a semnelor tradiționale de-a lungul văii Crișului Negru, plecând de la Husasău de Tinca, din câmpie în amonte, ajungând până în satele conservatoare din subzona etnografică Roșia-Pietroasa, unde a fost identificată proveniența motivelor cusute de către Ana Luchi, bunica designerului.
Expoziția a fost vernisată în data de 23 septembrie 2023, la Muzeul Satului Bănățean – Timișoara, Capitala Europeana a Culturii 2023 și va fi intinerata în mai 2024, la Muzeul Național al Țăranului Român – București.
”Mă bucur extraordinar de mult că reuşesc să aduc un omagiu bunicii mele, care mi-a insuflat acest drag pentru motivele tradiţionale. Pot să spun cu mândrie că nu este doar povestea mea, ci este povestea noastră a tuturor şi vă sugerez să vă încurajaţi copiii să-şi petreacă vacanţele cât mai mult timp cu bunicii. Pentru că ei îşi pun amprenta personală asupra vieţii lor. În cazul meu, a fost brodatul şi ţesutul, pe care le-am valorificat, împotriva voinţei tatălui meu, dar care a fost mândru până la urmă de drumul pe care l-am ales”, a spus Dorin Negrău.
Piesele muzeale pot fi evidențiate prin vechimea lor, prin locul de proveniență, prin materialul și tehnica folosită la realizarea lor și în mod absolut necesar ele sunt inventariate; mult mai puțin le dăm semnificație subiectivă prin atașarea lor de o persoană și de o poveste. Astfel, vă propunem o poveste, un exercițiu de imaginație, în care revenim la vârsta copilăriei și asistăm fascinați la tot ceea ce face bunica, o urmărim cum seamănă cânepa, cum formează mănuși din cânepa culeasă, apoi o usucă și o duce la topit, prilej cu care știm că urmează hârjoana în vale cu copiii de pe ulița din sus sau zilele de joacă afară, în care ne împiedicam în puzdării și când tot satul vuia de gura meliții, dar și corvoada zilelor făcutului de țevi, în care ne minunam cum reușea bunica să ne mângâie drăgăstos cu mâinile ei aspre și muncite de atâta tors. Miilor de mâini ale bunicilor neamului nostru le dedicăm expoziția, ca un omagiu adus româncelor care au perpetuat, prin fiecare centimetru pătrat țesut nu doar o simplă îndeletnicire casnică, ci un adevărat meșteșug cu o estetică și semiotică proprie pe care au reușit să o transforme în artă a cărei sevă se trage din tradițiile noastre străvechi. Propunem ca punct de plecare a înțelegerii acestei expoziții, dialogul dintre creațiile vestimentare ale designerului Dorin Negrău inspirate din îmbrăcămintea ce încă se mai crea în casa copilăriei sale, acum 40-50 de ani și piese din colecția de port popular a Secției de Etnografie.
O parte din piesele muzeale folosite provin din localități învecinate cu Husasău de Tinca al copilăriei lui Dorin Negrău, cu scopul de a ilustra portul popular specific subzonei etnografice Holod, port pe care bunica lui l-a făurit atât pentru ea cât și pentru membrii familiei sale. O altă parte de piese provin din subzona tradițională Roșia-Pietroasa, iar alte două piese dintr-un sat conservator de pe Crișul Repede, situat în apropierea Oradiei.
